Page 18 - 1922-01

Pag. 18. - - - - - - - C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - Nr. 1.

blănuri şi carne, până la măduva şi se împiedecau de slăbiţi ce erau. buzele îngrozitoare ale înghieţului,
oaselor. Şi, când focul a apucat ve­ Dar femeea abia se răzimâ de ei. şi el o privea şi o admira, strălu­
sel putere şi a desgheţat jur-împrejur încercând să se ţie în puterile ei, citoare şi în zilele . ucigătoare de
zăpada, Sitka Charley a silit pe ca­ Când a zărit-o, o rază de bucurie oboseală. Pururea avea un zimbet
marazii lui moroşi să-i dee o mână i-a luminat faţa lui Sitka Charley. şi o vorbă dulce, chiar şi pentru
de ajutor, să întindă cortul. Nu era Avea un mare respect de dna Ep- cel din urmă purtător de povară.
mare treabă — o pătură, întinsă pa­ pingwell. A văzut el multe femei Şi când calea s’a îngreunat, şi când
ralel cu focul de partea de unde albe, dar aceasta eră cea dintâi, Kah-Chucte şi Gowhee, — cari s’au
bătea vântul, în un unghiu cam de care să facă cu el drumul prin troeni. fost lăudat că cunosc toată palma
45 grade cu pământul. Scutul acesta Când căpitanul Eppingwell i-a pro­ de loc a drumului, cum cunoaşte
.oprea vântul îngheţat, şi răsfrângeâ pus încercarea îndrăzneaţă şi i-a copilul rotogolul mingei cu care se
căldura asupra celor ce aveau să promis o bună recompenză pentru joacă, — au recunoscut că nu mai
se înghesuiască subt adăpostul lui. ajutorul lui, el a plecat capul gân­ ştiu unde se găsesc, tot ea a fost
Apoi au aşternut o pătură de ce­ ditor; era o cale necunoscută prin care şi-a ridicat glasul împotriva
tină verde, ca să nu zacă deadrep- pustiul îngrozitor al Nordului, şi el înjurăturilor bărbaţilor. în noaptea
tul pe zăpadă. Când şi-au isprăvit ştia, că ţinuturi prin care aveau să aceea le-a cântat, până când oame­
aceste îndatoriri, Kah-Chucte si treacă e cea mai grea încercare pen­ nii au simţit deslipindu-li-se dela
Gowhee au început să-şi îngrijească tru suflet de om. Dar când a înţe­ suflet desnădejdea, şi au putut privi
picioarele. Morasinii lor îngheţaţi les, că soţia căpitanului avea să-i viitorul cu nouă încredere. Şi când
erau rupţi de calea lungă şi ghiaţa însoţească, a refuzat net să mai stee mâncarea era pe gătate, şi fiecare
tăioasă a zoiurilor ,de pe. râuri i-a de vorbă cu el. Dacă ar fi fost bucăţică era măsurată cu grije, tot
tăiat în bucăţi. Ciorapii le erau la vre-o femee din rasa lui, nu ar fi ea a fost care s’a revoltat împotriva
fel şi când i-au desgheţat şi i-au stat pe gânduri; dar o femee din raţiei mai mari, j)e care i-o făcea
putut scoate, degetele lor fără sânge, Miază-zi! — nu, acele sunt prea soţul ei şi Sitka Charley, şi nu a
— şi care prezentau diferite stadii slabe, prea gingaşe pentru aseme­ voit să primească nici un dram mai
de mortificare, — au povestit, mute, nea întreprinderi nebune. mult decât ceialalţi.
povestea simplă a drumului prin Sitka Charley nu cunoştea felul Sitka Charley eră mândru că a
zăpadă. acesta de femei. Cu cinci minute în- cunoscut această femee. O nouă
Lăsându-şi pe aceştia doi să-şi nainte nici prin gând nu-i trecea să bogăţie, un nou suflet i-a adus în
usuce încălţămintele, Sitka Charley angajeze conducerea cetei;doar când viaţă femeea aceasta. Până acum
se întoarse pe calea pe care venise. se apropie ea de el, cu zimbetul el şi-a fost singur călăuză în viaţă,
Şi el avea un dor nebun să se a- ei frumos, cu englezasca ei clară, nu i-a poruncit suflet de om; şi-a
şeze lângă foc şi să-şi dezmorţească şi i-a vojbit, fără să-l roage şi fără trăit traiul asa cum si l-a croit el
9
*
oasele trudite şi îngheţate, dar îl să inziste — s’a pomenit aprobând. singur, fără să ţie seamă de păre­
oprea cinstea şi legea. Trecu ane- Dacă ar fi avut ea ochii rugători, rea nimănui. Pentru întâia oară a
voe peste câmpia îngheţată, tot pa­ vocea tremurătoare, ar fi refuzat; simţit o chemare, venită din afară,
sul un protest, fiecare muşchiu re­ dar privirea ei clară, şi graiul ho­ către animalul ce era în el. O pri­
voltat. Decâteva ori, unde apa din­ tărât, felul ei deschis şi pretenţia vire recunoscătoare din ochii ei
tre zoiuri abia a apucat să îngheţe, ei tacită de a fi egală bărbatului, clari, o vorbă de mulţumită cu graiul
a fost silit să-şi înteţească paşii i-a luat mintea. A simţit, că aceasta ei arginţiu, un zimbet schiţat de bu­
sfârşiţi, pe crusta, care părăiâ sub e un fel deosebit de femee; si abea zele ei, erau de ajuns să-l schimbe
el. în asemenea locuri moartea era au trecut câteva zile de când fă­ cu totul. Eră un nou îndemn pen­
aproape şi uşoară; dar el nu voia ceau împreună drumul prin zăpadă, tru bărbăţia lui, şi pentru prima-
încă să o îndure. a înţeles de ce ajung copiii unor dată ş’a simţit mândru că cunoştea
Teama, care îi strângea inima asemenea femei să domnească peste mai bine decât oricine legile dru­
dispăru, când văzu apărând doi mări şi ţări, şi de ce nu se pot mă­ mului prin troeni.
Indieni la o cotitură a râului. Aceş­ sură cu aceştia copiii născuţi din Când I-au văzut, s’au luminat
tia şovăiau şi gâfâiau caşicând ar femeile de neamul lui. „Gingaşe şi feţele celor doi bărbaţi şi a femeei,
fi purtat ceva greutăţi enorme; şi slabă! Zi după zi a observat-o, o- doar el le eră tot sprijinul. Dar
totuşi povara ce o purtau în spate bosită, sfârşită; dar cuxagioasă, şi Sitka Charley, rece, cum îi eră fi­
abiâ avea câţiva punzi. I-a întrebat cuvintele aceste i se repetau în gând rea, ascunzând bucurie şi durere
aşa în fugă, şi răspunsul lor păru ca un veşnic refren: „Gingaşe şi supt o înfăţişare de fier, i-a între­
că-1 uşurează. Şi plecă mai departe, slabă"! Ştia el, că picioruşele îi bat de drumul celor ce au rămas
întâlni apoi doi oameni albi, du­ erau făcute pentru cărări uşoare în urmă, le-a spus depărtarea până
când de subsuoară o femee. Şi ei şi ţări pline cu soare, străine de la foc şi şi-a urmat calea în direc­
se clătinau ca nişte oameni beţi, mocasinii Nordului, nesărutate de ţia de unde veneau oamenii. Mai