Page 18 - 1922-01
P. 18

Pag. 18.                           - - - - - - -   C  O  S  I N  Z  E  A  N  A    - - - - - - - - - -  Nr. 1.

         blănuri  şi  carne,  până  la  măduva   şi  se  împiedecau  de  slăbiţi  ce  erau.   buzele  îngrozitoare  ale  înghieţului,
         oaselor.  Şi,  când  focul  a  apucat  ve­  Dar  femeea  abia  se  răzimâ  de  ei.   şi  el  o  privea  şi  o  admira,  strălu­
         sel putere şi a desgheţat jur-împrejur   încercând  să  se  ţie  în  puterile  ei,   citoare  şi  în  zilele  .  ucigătoare  de
         zăpada,  Sitka  Charley  a  silit  pe  ca­  Când  a  zărit-o,  o  rază  de  bucurie   oboseală.  Pururea  avea  un  zimbet
         marazii  lui  moroşi  să-i  dee  o  mână   i-a  luminat  faţa  lui  Sitka  Charley.   şi  o  vorbă  dulce,  chiar  şi  pentru
         de  ajutor,  să  întindă  cortul.  Nu  era   Avea  un  mare  respect  de  dna  Ep-   cel  din  urmă  purtător  de  povară.
         mare treabă — o pătură, întinsă pa­  pingwell.  A  văzut  el  multe  femei   Şi  când  calea  s’a  îngreunat,  şi  când
         ralel  cu  focul  de  partea  de  unde   albe,  dar  aceasta  eră  cea  dintâi,   Kah-Chucte  şi  Gowhee,  —  cari  s’au
         bătea  vântul,  în  un  unghiu  cam  de   care să facă cu el drumul prin troeni.   fost  lăudat  că  cunosc  toată  palma
         45 grade cu pământul. Scutul acesta   Când  căpitanul  Eppingwell  i-a  pro­  de  loc  a  drumului,  cum  cunoaşte
         .oprea  vântul  îngheţat,  şi  răsfrângeâ   pus  încercarea  îndrăzneaţă  şi  i-a   copilul  rotogolul  mingei  cu  care  se
          căldura  asupra  celor  ce  aveau  să   promis  o  bună  recompenză  pentru   joacă,  —  au  recunoscut  că  nu  mai
          se  înghesuiască  subt  adăpostul  lui.   ajutorul  lui,  el  a  plecat  capul  gân­  ştiu  unde  se  găsesc,  tot  ea  a  fost
          Apoi  au  aşternut  o  pătură  de  ce­  ditor;  era  o  cale  necunoscută  prin   care  şi-a  ridicat  glasul  împotriva
         tină  verde,  ca  să  nu  zacă  deadrep-   pustiul  îngrozitor  al  Nordului,  şi  el   înjurăturilor  bărbaţilor.  în  noaptea
          tul  pe  zăpadă.  Când  şi-au  isprăvit   ştia,  că  ţinuturi  prin  care  aveau  să   aceea  le-a  cântat,  până  când  oame­
          aceste  îndatoriri,  Kah-Chucte  si   treacă e cea mai grea încercare pen­  nii  au  simţit  deslipindu-li-se  dela
          Gowhee  au  început  să-şi  îngrijească   tru  suflet  de  om.  Dar  când  a  înţe­  suflet desnădejdea, şi au putut privi
          picioarele.  Morasinii  lor  îngheţaţi   les,  că  soţia  căpitanului  avea  să-i   viitorul  cu  nouă  încredere.  Şi  când
          erau  rupţi  de  calea  lungă  şi  ghiaţa   însoţească,  a  refuzat  net  să  mai  stee   mâncarea  era  pe  gătate,  şi  fiecare
         tăioasă  a  zoiurilor  ,de  pe.  râuri  i-a   de  vorbă  cu  el.  Dacă  ar  fi  fost   bucăţică  era  măsurată  cu  grije,  tot
         tăiat  în  bucăţi.  Ciorapii  le  erau  la   vre-o  femee  din  rasa  lui,  nu  ar  fi   ea  a  fost  care  s’a  revoltat  împotriva
         fel  şi  când  i-au  desgheţat  şi  i-au   stat  pe  gânduri;  dar  o  femee  din   raţiei  mai  mari,  j)e  care  i-o  făcea
         putut scoate, degetele lor fără sânge,   Miază-zi!  —  nu,  acele  sunt  prea   soţul  ei  şi  Sitka  Charley,  şi  nu  a
         —  şi  care  prezentau  diferite  stadii   slabe,  prea  gingaşe  pentru  aseme­  voit  să  primească  nici  un  dram  mai
          de mortificare, — au povestit, mute,   nea întreprinderi nebune.       mult decât ceialalţi.
          povestea  simplă  a  drumului  prin    Sitka  Charley  nu  cunoştea  felul   Sitka  Charley  eră  mândru  că  a
          zăpadă.                            acesta  de  femei.  Cu  cinci  minute  în-   cunoscut  această  femee.  O  nouă
             Lăsându-şi  pe  aceştia  doi  să-şi   nainte  nici  prin  gând  nu-i  trecea  să   bogăţie,  un  nou  suflet  i-a  adus  în
          usuce  încălţămintele,  Sitka  Charley   angajeze  conducerea  cetei;doar  când   viaţă  femeea  aceasta.  Până  acum
          se  întoarse  pe  calea  pe  care  venise.   se  apropie  ea  de  el,  cu  zimbetul   el  şi-a  fost  singur  călăuză  în  viaţă,
          Şi  el  avea  un  dor  nebun  să  se  a-   ei  frumos,  cu  englezasca  ei  clară,   nu  i-a  poruncit  suflet  de  om;  şi-a
          şeze  lângă  foc  şi  să-şi  dezmorţească   şi  i-a  vojbit,  fără  să-l  roage  şi  fără   trăit traiul asa cum si l-a croit el
                                                                                                      9
                                                                                              *
          oasele  trudite  şi  îngheţate,  dar  îl   să  inziste  —  s’a  pomenit  aprobând.   singur,  fără  să  ţie  seamă  de  păre­
          oprea  cinstea  şi  legea.  Trecu  ane-   Dacă  ar  fi  avut  ea  ochii  rugători,   rea  nimănui.  Pentru  întâia  oară  a
          voe  peste  câmpia  îngheţată,  tot  pa­  vocea  tremurătoare,  ar  fi  refuzat;   simţit  o  chemare,  venită  din  afară,
          sul  un  protest,  fiecare  muşchiu  re­  dar  privirea  ei  clară,  şi  graiul  ho­  către  animalul  ce  era  în  el.  O  pri­
          voltat.  Decâteva  ori,  unde  apa  din­  tărât,  felul  ei  deschis  şi  pretenţia   vire  recunoscătoare  din  ochii  ei
          tre  zoiuri  abia  a  apucat  să  îngheţe,   ei  tacită  de  a  fi  egală  bărbatului,   clari, o vorbă de mulţumită cu graiul
          a  fost  silit  să-şi  înteţească  paşii   i-a  luat  mintea.  A  simţit,  că  aceasta   ei arginţiu, un zimbet schiţat de bu­
          sfârşiţi,  pe  crusta,  care  părăiâ  sub   e  un  fel  deosebit  de  femee;  si  abea   zele  ei,  erau  de  ajuns  să-l  schimbe
          el.  în  asemenea  locuri  moartea  era   au  trecut  câteva  zile  de  când  fă­  cu  totul.  Eră  un  nou  îndemn  pen­
          aproape  şi  uşoară;  dar  el  nu  voia   ceau  împreună  drumul prin  zăpadă,   tru  bărbăţia  lui,  şi  pentru  prima-
          încă să o îndure.                  a  înţeles  de  ce  ajung  copiii  unor   dată  ş’a  simţit  mândru  că  cunoştea
             Teama,  care  îi  strângea  inima   asemenea  femei  să  domnească  peste   mai  bine  decât  oricine  legile  dru­
          dispăru,  când  văzu  apărând  doi   mări  şi  ţări,  şi  de  ce  nu  se  pot  mă­  mului prin troeni.
          Indieni  la o cotitură a  râului.  Aceş­  sură  cu  aceştia  copiii  născuţi  din   Când  I-au  văzut,  s’au  luminat
          tia  şovăiau  şi  gâfâiau  caşicând  ar   femeile  de  neamul  lui.  „Gingaşe  şi   feţele  celor  doi  bărbaţi  şi  a  femeei,
          fi  purtat  ceva  greutăţi  enorme;  şi   slabă!  Zi  după  zi  a  observat-o,  o-   doar  el  le  eră  tot  sprijinul.  Dar
          totuşi  povara  ce  o  purtau  în  spate   bosită,  sfârşită;  dar  cuxagioasă,  şi   Sitka  Charley,  rece,  cum  îi  eră  fi­
          abiâ  avea  câţiva  punzi.  I-a  întrebat   cuvintele aceste i se repetau în gând   rea,  ascunzând  bucurie  şi  durere
          aşa  în  fugă,  şi  răspunsul  lor  păru   ca  un  veşnic  refren:  „Gingaşe  şi   supt  o  înfăţişare  de  fier,  i-a  între­
          că-1  uşurează.  Şi  plecă  mai  departe,   slabă"!  Ştia  el,  că  picioruşele  îi   bat  de  drumul  celor  ce  au  rămas
         întâlni  apoi  doi  oameni  albi,  du­  erau  făcute  pentru  cărări  uşoare   în  urmă,  le-a  spus  depărtarea  până
          când  de  subsuoară  o  femee.  Şi  ei   şi  ţări  pline  cu  soare,  străine  de   la  foc  şi  şi-a  urmat  calea  în  direc­
          se  clătinau  ca  nişte  oameni  beţi,  mocasinii  Nordului,  nesărutate  de  ţia de unde veneau oamenii. Mai
   13   14   15   16   17   18   19   20   21   22   23