Page 21 - 1922-01
P. 21
Nr. 1. C O S I N Z E A N A Pag. 21.
vit noilor trebuinţe, şi că va creşte Naţionalizare sau altceva?
înainte, până ce va întronă în tot Gospodăria naţională a Ardealului
cuprinsul României noastre de as trece prin schimbări uriaşe. Diferi
tăzi acea atmosferă senină şi bine tele întreprinderi şi asociaţii cu ca
făcătoare, care a însufleţit cea mai
frumoasă epocă din viaţa Basara pital strein nefiind admise a mai
biei. ’ • face operaţii în calitate de firme
în această convingere trimit prie streine, închină rând pe rând stea- ‘
tenilor din Basarabia şi tuturor ace gurile şi se ’nchid ori caută asimi
lora cari urmăreau cu drag mişca lări şi ^e transformă în societăţi „ro
rea noastră de acolo, o călduroasă mâneşti". Cu un cuvânt mai scurt,
urare de regăsire şi un an nou fe Capul revistei, precum şi di
ricit, prevestitor de vremuri de nouă feritele vignete, sunt lucrate de firmele streine din Ardeal se „na
înălţare. ţionalizează". Cetitorii noştri au au
talentatul desemnator, dl George
30 XII. 1921. zit, de sigur, vorbindu-se de aceste
Şerban, student în Cluj.
Onisifor Ghibu, „naţionalizări" la modă, cari ca la'
*
profesor la Universitatea un semn de vrajă, vor să pară că
din Cluj. — In numărul viitor vom începe
prefac instituţiile streine din focare
-o □ o- publicarea unei lungi şi admirabile ale celui mai turbat şovinism ma
povestiri a dlui Ion Agârbiceanu: ghiar şi din instrumente de distru
Episcopul Clujului. „Piciorul de lemn", scrisă anume cu gere ale oricărei porniri economice
prilejul reapariţiei revistei „Cosin- româneşti, în blânde şi patriotice
% Episcopia Vadului şi a Feleacu- zeana" şi pentru cetitorii ei. -
'’lui, cu reşedinţa în Cluj, reînviată societăţi, în consiliile de administra
*
după atâtea veacuri de urgie de că ţie ale cărora se răsfaţă ciudat câ
— începând cu numărul viitor,
tre noua stăpânire naţională româ teva nume cunoscute de vechi oa
revista noastră va publica o serie
nească, are fericirea să se vadă pă meni politici şi de finanţe ardeleni.
de Amintiri din Basarabia, datorite
storită acum la începutul reorgani In majoritatea cazurilor conducerea
dlui Onisifor Ghibu, fost director al acestor firme „naţionalizate" rămâne
zării sale de un om cu însuşiri rare.
ziarelor „Ardealul" şi „România însă şi mai departe tot în mânile
Episcopul Nicolae Ivan este o ener
nouă" din Chişinău, actualmente streine, în cari au fost, şi eticheta
gie creatoare şi ^o putere de muncă
profesor Ia universitatoa din Cluj.
uriaşă, care nu a rămas niciodată „naţională" nu serveşte decât pentru
*
izolată între pereţii biroului său, ci a frustra o lege şi a îmbăta cu apă
La acest număr al revistei rece o opinie publică românească.
a luat parte vie la întreaga noastră
' viaţă culturală, bisericească şi po „Cosinzeana“, care s’a trimis Această „naţionalizare" aşa cum
de probă la peste 4000 de a-
litică din Ardeal. se face ea, nu întăreşte, de sigur,
drese, s’a alăturat mandat po cu nimic economia noastră politică
Noul arhiereu s’a născut în 1855
stai. Cetitorii, cari doresc să
în comuna A c i l i u , judeţul Sibiiu. naţională. De aceea, ne facem o da
primiască mai departe revista,
După terminarea, studiilor teologice torie, ca semnalând aceste lucruri,
sunt rugaţi a face un abona
la Seminarul din Sibiiu, în 1877 a să prevenim publicul nostru şi să-l
ment pe cel puţin 3 luni. Fără rugăm să veghieze! Să veghieze de
fost învăţător în fruntaşa comună
a o abona, revista nu se tri câte* *ori are a face cu vechi firme
Sălişte până în 1884, când a trecut
mite nimănui. streine azi „naţionalizate" şi să caute
ca spiritual la penitenciarul din Aiud,
*
unde a predat totodată şi studiul re- în ce consistă „naţionalizarea" ace
5 O rugăminte cătră colabo
ligiunei la gimnazul de acolo, până stora. Ca să le dăm încrederea noa
ratori. Rugăm pe această cale pe
în 1890. în anul acesta trece la Si stră uşor şi fără o prealabilă cerce
toţi foştii noştri colăboratori, cărora tare, aceasta însemnează să nu fim
biiu, în calitate de redactor al „Te
nu le-am putut scrie, necunoscân- la înălţimea, pe care ni-o pretinde
legrafului Român" pentruca în 1892
du-le adresele, ca să binevoiască a demnitatea noastră de cetăţeni ai
să fie ales protopop de Alba-lulia.
începe din nou colaborarea la re unei Românii-mari.
în 1897 revine la Sibiiu ca asesor
vista „Cosinzeana*. *
consistorial şi a servit arhidieceza
din toate puterile sale până în 1919, Deasemenea adresăm o invitare O expediţie la muntele Eve-
când i se încredinţează organizarea călduroasă şi altor scriitori cunoscuţi rest. Revistele streine dau frumoase
eparhiei Vadului şi Feleacului, care şi începători, ca să sprijinească prin vederi de pe muntele Everest, care
apoi îl şi alege în toamna anului scrisul lor această^ revistă, care nu are o înălţime de 8880 metri. Până
1921 episcop al său. va cruţă nici o jertfă pentru a ră acum nu i-a reuşit nimănui, ca să
spândi în cercuri cât mai largi cul străbată acest munte uriaş şi să se
tura naţională. urce în vârful lui. Astă vară însă o
expediţie engleză în frunte cu co-
