Page 22 - 1922-01

Pag. 22. C O S I N Z E A N A

Ionelul Howard Bury a pornit cu trec pe lumea asta, — ar duce-o în- coborît de două-ori şi în barul dela
toată hotărîrea şi ajutat de cele mai tr’un haz continuu şi nu ar aveâ su­ parter.
moderne aparate de cartografiere, ficient timp pentru a se mira de E curios, că în timpul, de când
— ca să exploreze acest munte. După toate câte aude. Alegem la întâm­ stă culcat, nu a suferit de nici o
cercetări de trei luni abia, misiunea, plare o ciudăţenie de aceasta, din boală. Toate membrele îi sunt în­
engleză a descoperit un drum, pe cele multe, pe care omul Ie găseşte tregi, numai picioarele i s’au slăbit
care se poate ajunge la vârf. întâiul pitite prin coloanele ziarelor şi re­ grozav. Ci-că nu poate face mai
raport al colonelului Howard Bury vistelor. La un hotel din Londra stă mult de câţiva paşi.
a sosit şi el relatează despre carto­ ci-că culcat în pat un om sănătos *
grafierea unui teritoriu de 33670 ca macul. A intrat în hotel acu-s înmulţiri interesante. Dacă
km. pătraţi, mai înainte absolut ne­ 12 ani şi a cerut o odaie. N a spus înmulţim pe 91 cu numerii dela 1
cunoscut. nici cine e şi nici de unde vine. S’a până la 9, atunci în sumele rezultate
*
dus în cameră şi s’a culcat în pat din înmulţire toate unimile şi suti-
Telefon fără fir, portativ. Zia­ şi de-atunci culcat e. Ceteşte regu­ mele cresc cu 1, iar zecimele scad
rele franceze scriu de telefon fără lat ziarele, urmăreşte mişcarea cul­ cu 1. — Iată:
fir, portativ, care ar fi fost construit turală, capătă dela un librar toate
nu de mult. Întreg aparatul e atât cărţile mai noui, mănâncă regulat şi 1.91=091 6.91=546
de mic, că fiecine îl poate purtâ doarme. Din pat atâta se scoală, 2.91=182 7.91 = 637
foarte uşor cu sine şi poate telefonâ cât face baie şi aceasta o face în 3.91=273 8.91=728
după bunul său plac, ori unde, fără fiecare zi dimineaţa. Unui riporter, 4.91=364 9.91=819
să mai răguşiască cerând legătura care a îndrăznit să-l întrebe, că de 5.91=455
dela centrală. ce stă culcat mereu, i-a răspuns, că Dacă înmulţim pe 37 cu un nu-
* măr ce creşte cu I, căpătăm urmă-
asta i treaba lui şi că se simţeşte
Onorariile scriitorilor unguri. torul rezultat:
foarte bine. A declarat altfel, că nu
Un interesant proces desfăşurat de­ 3.37=111 18.37=666
a stat tot timpul* culcat, că în cei
unăzi înaintea tribunalului din Buda­ 6.37=222 21.37=777
12 ani de când este în hotel, s’a
pesta între scriitorul ungur Gârdonyi 9.37=333 24.37=888
şi editorul său Singer şi Wolfner, 12.37=444 27.37=999
aruncă o vie lumină asupra onora­ 15.37=555
riilor pe cari le au scriitorii unguri.
Gârdonyi îşi vânduse în 1913 D6sir6 Landru, e celebrul acuzat
editorului Singer şi Wolfner tot scri­ al celui mai celebru proces crimi­
sul său pe timp de zece ani, pentru nal modern. De trei ani de când e
un onorar anual de 50.000 cor. Cum în arest preventiv şi de când i se
condiţiile economice de după răz- instrueşte cauza, n’a murit o clipă
boiu sunt schimbate, — Gârdonyi a „afacerea Landru“ iar acum în No­
cerut desfacerea contractului său, ce­ vembre când fu adus înaintea curjii
rând un onorar mai mare. cu juraţi din Versailles, toată lumea
Pentru publicul nostru cetitor tre-' fu frământată de marele proces. Şi
buie s’o spunem, că scriitorul Gâr­ cu drept cuvânt: iubitorii de senza­
donyi are în literatura maghiară un ţie, care sorbeau fiecare dare de
loc de frunte, aşa după cum are în seamă a şedinţelor prea interesante,
a noastră Sadoveanu, Sandu Aldea, au găsit acolo ceva extrem de sen­
Agârbiceanu... Onorarul lui, după zaţional; psihologii au putut studia
cum poate vedea oricine, erâ un un caracter rar; lumea juridică a
onorar foarte frumos, în 1913, când avut ocazia să asiste la o hotărîre
50.000 cor. erâ o avere, nu glumă. asupra unei dileme: simplele pre-
Acest onorar pare însă şi mai mare, sumpţiuni şi dovezi indirecte, sunt
când te gândeşti că un scriitor de o dovadă suficientă pentru a con­
frunte de-al nostru tot atunci, adecă Dr. Petru Meteş, prefectul judeţului Co- damna la pedeapsa capitală, fără a
în 1913, nu puteâ câştigă mai mult jocna şi al oraşului Cluj, a cărui ordo­ dispune de dovezi clasice directe?
nanţă privitoare la închiderea crişmelor şi
de cel mult 1200—2000 lei pentru a cafenelelor şi restaurantelor în Dumineci A fost învinuit că a ucis 10 fe­
munca sa de-un an. şi sărbători, — a produs mare mişcare în mei, pe care le-a ars pe urmă în-
* opinia publică Pe cât de mult îl aprobă tr’un cuptor, toate foste logodnice
lumea înţelegătoare a acestei măsuri, tot
Culcat de 12 ani. Dacă ar pu­ pe-atâta îl critică proprietarii restaurante­ ale lui, şi pe un tânăr de 19 ani,
teâ omul cunoaşte toate ciudăţeniile lor şi cafenelelor, cari s’au prezentat prin- fiul uneia dintre logodnicele sale. Deci
i tr’o delegaţie la ministru pentru a cere
şi toate extravaganţele, care se pe­ oprirea executării ordonanţei date. 11 crime i se atribuiau. S’a consta-