Page 3 - 1922-01
P. 3
Conferinţa dela Washington
Spiritul plăpând al păcii dintre popoare a fâlfăit pare a fi mai îndepărtată, câtă vreme Germania con
o clipă scurtă peste capetele marilor bărbaţi de stat stituie încă un pericol pentru integritatea Franţei. In
cârmuitori de ţară, în ziua de 12 Noemvrie, când pre marele său discurs asupra acestei probleme, ministrul
şedintele Statelor-Unite, Harding, a deschis conferenţa preşedinte -Briand a vorbit cu atâta convingere şi sin
dela Washington. Sufletul lui Hughes, secretarul dela ceritate, încât preşedintele conferinţei, dl Hughes, a
externe american, al lui Bolfour şi Briand, al lui Vi- trebuit să declare cu toată solemnitatea, pe care i-o
viani şi Schant- împrumută cali-
zer, au tresărit ' tatea sa, următo
de sigur de per rul edevăr: „Aici
spectiva largă pe nu poate să existe
care o deschidea sentimentul iinei
această şedinţă, isolări morale
menită a însemnă pentru apărătorii
un eveniment is libertăţii şi ai jus
toric, un nou ca tiţiei".
pitol de reconsti Cuvintele aces
tuire a lumii. Şi tea, care veneau
reprezenta nţii Ia urma declara
toţi ai celor nouă ţiilor Angliei şi
neamuri prezente, Italiei, întărindu-
ale căror drapele le pe acelea, au
decorau masivul clarificat într’o
şi sobrietatea clipă problema
sălii uriaşe din desarmării teres
Continental Hali, tre. Atâta vreme,
au simţit de si cât sentimentul
gur şi ei, că spi moral al Franţei
ritul păcii uni vede o primejdie
versale trebue ca germană, această
să devină o rea desarmare nu
litate, pentru ca poate v fi înfăp
civilizaţia acestei tuită.
lumi, creiată de Un folos cu toa
cine ştie câte mii te acestea, se des
de ani, să poată prinde clar şi ca
fi scutită de de tegoric dela con
zastrul iremedia ferinţa din Was
bil. hington: ideea
La conferinţa desarmării sa în
dela Washington fipt şi în inimile
au participat în cărmuitoriloi de
Briand, ministrul-preşedinte al Franţei şi Hughes, secretarul de Stat dela exter
afară de delega neamuri şi pen-
nele Statelor-Unite, — ale căror discursuri rostite la conferinţa desarmării dela
ţii Americei, An Washington, au avut un profund efect asupra ascultătorilor şi au fost o lecţie t/u a fi biruitoare
gliei, Franţei şi dată opiniei publice universale. e doar chestie de
Italiei, cei ai ja timp. Ca azi ori
poniei, Holandei, Chinei, Belgiei şi Portugaliei. Din mâne, lumea totuşi va trebui să vadă, că interesul ei
prima zi a conferinţei, două mari adevăruri sau des nu este distrugerea şi războaiele, ci pacea binefăcătoare,
prins din întrevederea reprezentanţilor ţărilor de mai sus: îndelungată, cât mai îndelungată şi mai solidă.
necesitatea absolută a desarmării navale şi dorinţa de- Numai o stare de linişte generală va putea să re
sarmării terestre. Cea dintâi s’a concretizat încă dela zolve uriaşele probleme sociale şi economice, pe care
începutul primei şedinţe şi ea are toate şansele de a veacul acesta le-a pus la ordinea zilei şi cari de răz
deveni în scurtă vreme o realitate. Cea de a doua însă boaie nu vor puteâ fi niciodată rezolvite în mod echitabil.
