Page 6 - 1922-01
P. 6
Pag. 6. C O S I N Z E A N A N r . 1 .
Fără această coincidenţă a ha
zardului, n’ar fi putut _avea loc an
cheta care a stabilit că Lesurques
de un timp încoace cercetă locuri
dubioase şi că cu patru zile după
omor a stat chiar la masă cu Cou
riol la Richard pe care-1 cunoşteâ.
în cursul procesului s’a mai pro
dus un incident interesant, din care
Lesurques ar fi putuţ scăpă dacă
acelaş Hazard nu veneâ să-l iz
bească din nou şi pe nedrept. Fiind
întrebat că unde se află în ziua
crimei, el răspunse că a stat până
la ora două în prăvălia ceasornica
rului Legrand, iar acesta din urmă
confirmă spusele, dovedind încă a-
Masa de scris alui Napoleon, la care a lucrat la Malmaison. Această masă
a fost cumpărată la o licitaţie în Viena pentru suma de 15 milioane coroane. devărul lor priq un act de vânzare
de bijuterii făcut la acea oră şi la • ^
lâlni la Pont-Neuf pe un prieten al toria. Fără ca Lesurques să observe care Lesurques participase chiar ca
lui din tinereţe Charles Guesnot. Ha nimic din toate acestea, el chemă martor. Dacă aceasta e adevărat,
zardul singur i-a făcut să se ’nfâl-^ la o parte pe femei, le ceru amă acuzaţia se dărîma, căci femeile spu
nească. Schimbară câteva cuvinte, nunte şi-apoi chemându-1 şi pe Le neau că la ora 2 a fost la Montge
Guesnot erâ grăbit să se ducă la surques îl confruntă cu ele, şi ace ron în cârciuma lor. însă, când bi
poliţie să-şi ridice nişte hârtii de-ale stea rămâneau tot atât de hotărîte: jutierul prezentă ca dovadă actul
lui rămase la unul Richard, care fu El e, unul din cei patru, cu, toate în chestiune, la dată se observă că
sese arestat împreună cu Couriol, şi că acesta se împotrivea. cifra zilei scrisă la început a fost 9
căruia i s’au confişcat toate hârtiile. La^această dovadă veniră să se iar peste ea s’a pus 8. Crima se ’n-
Neavând ce să facă altceva, Le- adauge în curând şj altele. Un mar tâmplase în ziua de 8, iar optul de
surques se duse cu Guesnot la ju tor spuse că a împrumutat sârmă pe act părea fals, fiind suprapus
dele de instrucţie Daubanton şi îşi lui Lesurques pentru a-şi repară peste nouă. Deşi bijutierul a spus
continuau conversaţia în sala de pintenul, şi chiar pe locul crimei a că el scriind a văzut că a greşit şi
aşteptare, aşteptând să vină rândul fost găsit un pinten rupt, legat cu
lui Guesnot. Daubanton, foarte ocu sârmă.
pat asculta martori asupra îngrozi Ce să credem despre dovezile
torului omor. Chemase mai ales 2 acestea ? Au fost şubrede oare ?
servitoare din Montgeron. Acestea Avem noi dreptul să afirmăm fără
trecând prin sala de aşteptare, cum teama de a greşi, identitatea unei
dădură cu ochii de Lesurques lre- persoane pe care n’am văzut-o de
săriră. Recunoşteau în el pe unul cât în treacăt şi o singură [dată ?
dintre Q2i patru călăreţi, care au Ţi se pare că ai văzut. Afirmi deci
prânzit pe la ora unu la hanul „Vâ cu cea mai bună credinţă şi totuşi
nătoarei" unde serveau ele şi care poţi să nu fii decât sub impresia
pe 'noptate a plecat înspre Lieu- unei asemănări, şi aceasta s’a în
saint. Siguranţa lor era absolută şi tâmplat de multeori.
amândouă deodată strigară când au însă, cu toate acestea adevărul
intrat la judecător: „Unul dintre cri e cî denunţarea adevărată ori gre
minali e aici afară". şită a celor 2 servitoare din Mont
La ’nceput Daubanton rămase- geron, a decis asupra sorţii lui Le
neîncrezător. Nu-şi putea închipui surques.
cu drept cuvânt ca un vinovat să Dacă nu s’ar fi întâmplat această
aibă atâta îndrăzneală, încât să vină întâlnire fatală din anticamera jude Horihy, guvernatorul de azi al Ungariei, care
să se arunce aşa în gura şarpelui. cătorului de instrucţie, numele ne a întronat teroarea albă, persecutând în chiji
Totuşi vechea lui experienţă i-a a- norocitului desigur că n'ar fi fost îngrozitor muncitorimea şi pe Evrei. In tim
pul din urmă guvernul Ungariei a ’ncercat •
rătat de multeori că în chestiuni cri pronunţat niciodată, căci lui Dau împăcare cu partidul socialist, pentrn a pu-
minale totul e posibil. îşi face da banton nimic nu i-1 indica. teâ restabili în ţară liniştea.
I
