Page 9 - 1922-01
P. 9
Nr. 1. COS I N Z E A N A Pag. 9.
Din timpurile vechi ne-a rămas zultat dă această potenţare, la apa
ştire despre un zbor extraordinar al renţă mică, în un timp relativ scurt.
unui şoim, care a scăpat cu ocazia Urmărind lanţul, la 7*/ ore di
2
unei vânătoare în Fontainbleau a lui mineaţa, întreagă omenimea ar fi în
Henric II al Franţei. A doua zi a curent cu cele întâmplate. Dacă con
fost prins şoimul scăpat pe insula trolezi şi socoteşti, Vei găsi, că în ••
Malta, parcurgând aşadară în o zi 7‘/o ore, pot fi înştiinţaţi în felul de
1400 km. Porumbelul postillon „Gla- mai sus 2000 milioane de oameni,
diateur" a făcut în mai puţin de 12 aşadar mai mulţi decât sunt toţi lo
ciasuri distanţa Toulouse—Versailles, cuitorii pământului.
adecă 530 km. « Aveau dreptate cei vechi când
Dar mai surprinzătoare sunt pre- din „zvon" au făcut o zeiţă întrari
staţiunile paserilor călătoare. Un soiu pată, care se întrece cu vântul.
*
de rândunele de mare, an de an fac * *
de două-ori distanţa între Labrador Invenţii antice.
Care paseri zboară mai bine. şi Brazilia. După-ce zboară necon Trăim în veacul invenţiilor, şi ni
Zborul paserilor, şi în ce pri tenit deasupra mării, şi ele nu sunt se pare că şirul lung de veacuri de
veşte durata şi şi viteza, e mult su înnotătoare, în tot parcursul acestei mai înainte au trecut fără să fi pro
perior zborului insectelor şi al lilie distanţe nu se pot odihni nicăiri. In dus pe teren tehnic prea mult.
* cilor. Viteza medie a unui porumbel urmare fac într’un singur zbor şi ♦ Poate este. dreptate în gândul
postillon se pune între 66 şi 69 ki fără întrerupere cam 5500 km. acesta. Dar tot atât de adevărat
*
lometri pe ceas, aşadară egală cu * ❖ este, că cercetători iscusiţi au găsit
Un alt zbor.
viteza locomotivelor trenurilor ac v în analele străvechilor timpuri urme
celerate. Vorbind de zborul paserilor îmi de invenţii, a căror idee ne-o re
Câteva „recorduri" ajunse de vine în minte încă un zbor prodi vendicăm — egoişti — noi.
paseri: gios, dar cu totul de altă natură: Iată câteva invenţii „moderne"
Un fermier din Antwerpen, cu zborul unei ştiri. Te miri adesea cu vechi de mii de ani.
ocazia unei întreceri de porumbei, ce celeritate uimitoare se răspân Cu câţiva ani înainte erau în
a lăsat să zboare alăturea de aceştia deşte câte-o veste. Veniţi să-i ve floare restaurantele automate: întro-
şi o rândunică. Distanţa de parcurs dem — viteza. duci moneda de metal şi resorturile
£ a fost din Compiegne la Antwerpen, La miezul nopţii se întâmplă un ascunse îţi servesc păharul cu bere,
adecă în linie directă 235 km. Rân omor. Un trecător află cadavrul şi aperitivul, sau bucata de şocoladă.
dunica a ajuns la cuibul ei din Ant povesteşte întâmplarea în primul sfert Ei bine, „nimic nou subt soare!“
werpen în 1 oră şi 8 minute, între- de ceas altor doi oameni. Aceşti Acum 21 veacuri funcţiona în Ale
când cu 3 ceasuri pe primul porum doi oameni’în proximul sfert de ceas xandria un aparat asămănător. He-
bel. Un zbor extraordinar, mai ales pun în curent cu ştirea pe încă câte ron din Alexandria a făcut un apa
socotind că a trebuit să zboare con doi oameni, c^re, fiecare la rândul rat, care aşezat în faţa unui templu,
tra unui vânt destul de puternic. lui, în alt sfert de ceas transmite în schimbul unui ban şi după o a-
Viteza cu care zboară unele specii ştirea la câte alţii doi. Şi aşa mai păsare pe un mâner, lăsa să curgă
de şoim, se ridică la 290 km. pe oră. departe. Iţi pare de necrezut ce re o cantitate bine măsurată de apă
C
Biserica încoronării dela Alba-lulia.
în vederea încoronării M. S.
Regelui Ferdinand 1, Statul a
luat măsuri, ca să se zidească
în oraşul Alba-lulia o măreaţă
Catedrală, incunjurată de chilii
pentru călugări şi cu o reşedinţă
Regală. Ilustraţia noastră arată
vederea generală a acestei mă
reţe zidiri, care se va termină în
primăvară, când apoi se vor pu
tea desfăşură în toată măreţia
lor sărbările încoronării, pentru
care Ţara se pregăteşte de pe
acum
