Page 7 - 1922-02

V

Nr. 2.-------------------------------------- C O S I N Z E A N A --------------------------------------------- Pag. 31.

RECTIFICĂRI CRITICE —~—7—rr-T-------- |»—--

— Cu prilejul volumelor
dlui Ion Agârbiceanu. —
De când critica literară s’a re­
fugiat în coloanele ziarelor, se comit
erori de judecată, care induc publi­
cul în eroare literară. Aşa s’a în­
tâmplat, după războiu, cu mai mulţi
scriitori, aşa se întâmplă şi cu nu­
velistul şi romancierul I. Agârbiceanu.
în cursul anilor 1920 şi 1921, Agâr­
biceanu a tipărit mai multe volume,
a căror apariţie a întârziat din cauza
războiului: Tiăsurica verde, Cea­
suri de seară, Luncuşoara în Pare-
simi, Popa Man, Ultimele zile ale Literatura pornografică face ravagii printre tineretul, care nu este încă destul de
căpitanului Pârvu, ediţia a IlI-a pri­ matur pentru a şti ce să citească şi ce nu. Pentru stârpirea acestei literaturi însă
!
mului său volum, Dela fără. Erâ până acum s’a luptat prea puţin, mai ales la no , unde de-o vreme încoaci văd
firesc dar, ca în faţa acestei variate lumina zilei fel de fel de cărţi demoralizătoare şi provocătoare. — In Germania
lupta împotriva acestui soi de literatură este foarte vie şi cărţile pornografice sunt
opere, criticul literar să se ocupe adunate de către o societate de educaţie naţională şi apoi arse. Chipul nostru arată
în aşa fel, încât să echivaleze cu 0- un rug de acesta făcut din cărţi pornografice. In jurul lui o mulţime de elevi, cari
pera literară, ca răgaz de analiză, în mare parte singuri au adunat toate aceste cărţi. Pentru a-i îndemnă pe elevi,
ca varietate de observaţii, ca apro­ ca să dea cărţile acestea, ei capătă pentru fiecare carte rea două cărţi bune.
fundare a materialului uman şi ca
judecată estetică, pentru a ajunge cluzia concluziei morale a acelei vos. Ce poate fi mai firesc, ca acest
la o sinteză critică. In loc ca să nuvele, recenziştii erau datori să se om, cu aceste elemente constitutive
urmeze acest procedeu ştiinţific — întrebe, dacă Agârbiceanu a reuşit şi cu idealul naţional purtat în su­
singurul îndreptăţit şi de operă şi să realizeze artistic şi să analizeze flet ani întregi, în momentele de
de stadiul literar seneral, — aşa psisologic, pe căpitanul Pârvu. Şi turburare mintală, sa aibe haluci­
zisa critică s’a mărginit în a da sen­ în privinţa aceasta nuvela nu sufere naţii în jurul noţiunei de Patrie?
tinţe superficiale, fragmentar, des­ decât de defectul de a fi prea con­ S’ar puteâ cită cazuri nenumărate
pre fiecare volum, din care nu re­ densată, prea reţinută în analiza su­ din războiu şi fiecare din noi, dacă
zultă nici o înţelegere a scriitorului fletească. Boala de care suferă că­ face apel la amintire, poate con­
şi nici o orientare a publicului. pitanul Pârvu şi care-1 duce la vi­ fruntaşi identifica pe căpitanul Pârvu
. Declarăm dela început, că nu noi ziunea exagerată a „Patriei", — căci cu realitatea. Iată cum trebuia ju­
vom umplea acest gol, care se simte acest cuvânt a determinat pe recen- decată nuvela, căci noi aici arătăm
în jurul operei lui Agârgbiceanu, pen- zişti să facă observaţia amintită, — numai procedeul de a judecă, nu
este motivată psihologic, prin mai întrărn în analiza subiectului, nu dăm
tru-că revista „Cosinzeana“ nu are
menirea de a face studii critice a- multe amănunte din viaţa lui. Fire o judecată complectă asupra nuvelei.
supra scriitorilor. Titlu de rectificări surescitabilă, în viaţă a avut decep- Pentru a se vedeâ şi mai bine
critice indică îndestul scopul rându­ ţiuni şi chiar lovituri morale, pe front felul de judecată greşită al recen-
rilor de faţă. Acel studiu complect a văzut moartea fratelui său, în Mol­ ziştilor, vom luă foiletonul din ziarul
asupra lui Agârbiceanu, îl aşteptăm dova se gândeşte la casa de sub „ Viitorul“ despre volumul Trăsurica
să vină din altă parte şi cu tot a- ocupaţie, încât maladia mintală, după verde. Autorul receiîziei vorbind des­
paratul pe care-1 necesită un studiu mai multe momente de afectivitate pre O zi însemnată din cuprinsul
critic întins. patriotică, apare întru totul reală. volumului scrie:
Căci înainte de a se întreba dacă
Aici vom rectifică unele păreri nuvela pledează pentru patriotism „Şi acum în mod vag ne-am
eronate, pentru orientarea generală sau contra războiului, recenziştii a- aşteptă la o anumită întorsătură a
a publicului, care urmăreşte de 15 veau datoria să se întrebe dacă nu­ evenimentului, care să dea pe faţă
ani proza lui Ioan Agârbiceanu. caracterul comic al popei, care ve-
vela corespunde realismului. Şi oare,
Şi mai întâiu trebue să facem ca un caz de sensibilitate excesivă, neâ de departe pentru douăzeci de
remarca necesară, că a fost destul morbidă, nu este pe alât de reală, bani, ca să-şi cumpere tutun“, etc.
ca una din aceste publicaţii să scrie o stare ca şi alta? Sau este real Rămâi uimit de o astfel de ju­
că volumul Ultimele zile^ale căpi­ numai ceea ce este contra războiului decată... critică! In această schijă
tanului Pârvu este scris cu scop şi ireal, tot ceea ce duce în moM Agârbiceanu a zugr.ăvit un preot dela
moralizător. — ceea ce i-ar scădea natural, numai decât la o pledoarie ţară, sărac lipit pământului, care
valoarea literară, — ca observaţia patriotică, dar la un desnodământ n’are nici bani pentru tutun. Intr’una
să fie repetată şi de altele. Astfel, psihologic, aşa cum duce nuvela lui este supărat. Nu vine nimeni din sat,
deşî au găsit în el cunoscutele în­ Agârbiceanu ? ca să-l cheme la vre-o slujbă. Când
suşiri de prozator ale lui Agârbi­ Dar pentru a se vedeâ cât de de odată vine sărăcăciosul Toma„
ceanu, totuşi au luat o poziţie a reală este acţiunea, mai amintim că a cărui casă a ars şi în locul ei
„artei pentru artă", Gândirea, Sbu- acelaşi căpitan, este ofiţer de rezervă, de-abia şi-a putut ridică o cocioabă,
rătorul literat, unele ziare, ba până ocupă în viaţa civilă o funcţie cul­ care trădează din toate unghiurile
şi Cele trei Crişuri. turală şi că pe front a căpătat o sărăcia. La feştania nouei locuinţe»
Dar înainte de a ajunge la con­ lesiune, care-i turbură sistemul ner­ în preotul Andrei se produce o trans-