Page 8 - 1922-02
P. 8
Pag. 32. - - - - - - - - C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - - - - - - Nr. 2.
formare sufletească atât de puternică, tea Pădurarul), în volumele In în Sfântul Blasius: 1 trup şi 5 ca
încât renunţă şi la cei câţiva creiţari tuneric şi Două Iubiri, are pagini în pete.
pe care îi dă Toma şi fuge îngro tregi de poezie, de descripţie a na Sfântul Sebastian: 4 trupuri, 5
zit prin noroiu. îngrozit de sărăcie turei, pagini care scapă de sub cons capete, 13 braţe.
şi de raportul sufletesc, care se sta trângerea concepţiei sale morale. Recordul îl are Sf. Pancraţie, cu
bileşte între el ca preot şi cel slu Insă punctul de gravitate al operei nu mai puţin de 30 trupuri întregi...
gii. Dc-atunci popa Andrei nu mai sale este această concepţie care a *
este supărat şi s’a lăsat şi de ţufun. fost ilustrată în mod direct în vo
„Caracter comic“. Dar, pentru lumul Ceasuri de seară, unde scrii Anagrame frumoase.
Dumnezeu! N’a văzut dl Struţeanu, torul a făcut un fel de confesiune, Anagramă numim schimbarea,
că nuvelistul a descris un „caz de ca Brătescu-Voineşti în volumul: In prin permutări a ordinei literilor din
conştiiţă", că a redat o dramă su slujba păcei. Şi în jurul acestui punct un cuvânt, sau grupări de cuvinte,
fletească? Caracterul este tragic, nu gravitează şi romanele sale, pacare aşa, ca să rezulte din ele un alt cu
comic, şi tragic în înţelesul cel mai le aşteptăm înlr’o ediţie complectă. vânt sau grupă.
înalt, în înţeles idesenion. O zi în Dar noi n’am intenţionat să fa O pildă de care ne aducem a-
semnată este una dintre cele mai cem o analiză a operei lui Ion A- minte cu toţii. Dl Octavian Goga,
puternice schiţe ale IurAgârbiceanu, gârbiceanu, ci să facem numai u- pe când publica cele dintâi poezii
în care conştiinţa eroului, vibrează nele rectificări critice. Acea analiză,
cu o intensitate uimitoare, sub pu precum am spus, o aşteptăm să vină în Luceafărul, semnă cu pseudonimul
terea condeiului său de analist su cât mai documentată, pentru a pune Nic. Otava: adeca Octavian — ana
fletesc. Preotul Andrei apare înfr’o în lumină, pe unul dintre cei mai gramat.
lumină morală de un neobişnuit dra fecunzi prozatori români, alături de Din istorie ne-au rămas câteva a-
matism sufletesc, o dramă lăuntrică, Mihail Sadoveanu. Cetitor. nagrame frumoase şi cu haz:
dinamică, pe care nu o întîlneşti Din Revolution francaise/“ s’a
decât în literaturile nordice. Este u- făcut „Veto! Un Corse la finiră“.
nul din acei oameni ideali care a- După căderea corsicanuhii s’a con
bundă în opera lui Agârbiceanu. tinuat anagramarea frazei, şi a dat:
„La Fîance veut son roil u
Şi pentru-că venî vorba de a-
ceastă lăture a operei sale, amintim Din numele ucigaşului Iui Hen-
înrudirea sufletească şi de inspiraţie ric III: Frere Jaques Clement s’a
cu această nuvelă a volumului Lun- scos fraza: „C’est l’enfer qui ma
lt
cuşoara în paresimi, a întregului a- cree .
cest volum. Este istoria şi viaţa unui Cea mai frumoasă anagramă însă
sat ideal, a unui sat din Ardeal, în e poate următoarea, ghicită de un
postul Paştilor, care dacă nu este ştiut î ivăţător polon, Iablonski: Când s’a y
din realitate, pare a fi idealizat. Dar întors din o călătorie din ţeri streine,
nu poate fi vorba de o idealizare, Stanislaus, moştenitorul tronului po
ci de o unilaferalizare a vieţei: au lon, şi în urmă rege, familia dom
torul vede pe oameni numai sub nitoare Lascinski a aranjat o serbare
aspectul purificării, aşa cum în alte în cinstea mlădiţei regeşti. Iablonski
volume, i-a văzut sub aspectul de a aranjat pentru ocazia aceasta un "
fectelor, şi tocmai aceasta exchide Sfinţi miraculoşi balet, jucat de 13 băeţi de şcoală,
învinuirea care i s’ar face, că ar care a avut un mare succes. Băeţii
redă viaţa numai dintr’un punct de In câte o biserică veche vedem erau în costum naţional polonez, pur
vedere. pictaţi sfinţi cu înfăţişeri stranii, gra tând fiecare copil un scut. Pe fie
ţie şcoalei de pictură dela Nicula care scut erâ scris în aur câte o li
Ion Agârbiceanu, mai mult decât
ori-care dintre prozatorii noştri, este sau chiar câte unei tradiţii, care îl teră a cuvintelor „DOMUS LEŞCI-
preocupat de problema morală a face, par’că, pe un oarecare sfânt NIA“ (Casa Lescinski): La sfârşi- **
vieţii, pentru-că proectează viaţa chiar cu cap de câine. Dar sunt unii tul primului balet băeţii erau gru
paţi aşa, încât literele de pe scutu
dintr’o concepţie, tot atât de îndrep- sfinţi care au altă particularitate cu
iăţită, ca şi ori care alta. Astfel Bră- rile ţinute în şir, dădeau cuvintele
fescu-Voineşti vede viaţa prin prisma rioasă: îşi au trupurile... multipli „DOMUS LEŞCINIA". După bale
tul al doilea poziţia băeţilor şi a
concepţiei evolutive, iar Agârbiceanu cate, cel puţin judecând după moaş scuturilor te făcea să citeşti ADES
prin aceea creştină, care a dat ope tele lor, pe care posesorii le afirmă
rele nemuritoare ale lui Tolstoi Dos- absolut autentice. INCOLUMIS (eşti aici neatinsă).
toevski şi Paul Bourgef sau Fogaz- După al treilea citeai OMNIS ES
zaro dela Italieni. Dacă nu se ia ca Aşa Sfântul Dionisie există în LUCIDA (eşti strălucitoare deplin);
bază de discuţie această concepţie, două exemplare complete: în St. după al patrălea LUCIDA SIS O-
se cade în erori, ca recenzistul dela Denis şi în Regensburg. Câte un caz MEN (strălucitoare, să fii prevestire)
„Viitorul". Din această cauză la de a aceluiaş sfânt există în Praga Apoi: MANE SIDUS LOCI (rămâi
Agârbiceanu materialul nuvelelor nu şi în Bamberg. steaua ţării), şi SIS COLUMNA
este descripţia naturei, în care ex Dela sfântul Andrei avem toate DEI (să fii stâlpul Domnului) şi în
celează Sadoveanu, cât sunt stările autentice: 5 capete, 5 trupuri, 17 fine- I SCANDE SOLIUM (mergi,
de conştiinţă, în sens psihologic ge mâni şi picioare. urcă tronul). Moş Toma.
neral. Este adevărat, că Agârbiceanu Sfânta Ana: 8 capete, 2 trupuri,
în Dela tară (ca epica nuvelă Cos- 6 mâni.
