Page 14 - 1922-03
P. 14

Pag. 54.                           - - - - - - -   C  O  S  I N  Z  E  A    N  A    - - - - - - - - -  Nr. 3.

                                            mai  aduse  şi-a  doua  ceaşcă  de  cio­  cere  delà  craniul  de  moimă  la  cel  al
                                            colată.                             omului  de  azi.  El  datează  probabil
                                                            *
                                                                                din  epoca  quaternară  şi  învăţaţii
                                               Persecuţii  de  altă  dată.  Pela   francezi  şi  englezi  acum  se  ocupă
                                            1670  soartea  femeilor  din  Anglia  nu   cu  studierea  lui.  El  a  fost  găsit  lângă
                                            era  de  invidiat.  Pe  vremea  aceasta   un  schelet  întreg,  de  către  muncitorii
                                            legile  engleze  cunoşteau  cu  privire   indieni  şi  fiind  dat  stăpânului  mine­
                                            la  femei  o  disposiţie  de-o  severitate   lor,  care  apoi  Ta  trimis  la  Muzeul
                                            rară.  probabil  fără  pereche  în  lume.   de  istorie  naturală  din  Londra.  E
                                            în  înţelesul  acestei  dispoziţii  „toate   interesant  a  şti,  că  până  acum  abia
                                            femeile,  fecioare  ori  văduve,  cari  a-   mai  sunt  cunoscute  vre-o  şaşe  cranii
                                            trăgeau  în  mreaja  lor  pe  un  supus   preistorice  şi  de  aceea  interesul  faţă
                                            al  Maiestăţii  Sale  numai  graţie  arti­  de cel descoperit acum la Brocken
                                            ficiilor  de  toiletă,  de  sulemenaj,  pe­  Vili, este foarte mare printre savanţi.
                                            rucă,  dinţi  falşi,  corsetaj  ori  călcâie         *
                                            înalte,  —  îşi  vedeau  căsătoria  anu­  v Onorariile scriitorilor ruşi.
                                            lată  si  erau  pasibile  de  pedeapsa   In  Rusia  sovietică,  sfâşiată  de  foame,
                                            reservată  de  obiceiu  numai  unei  vră­  cu  artişti  şi  criitori  morţi  de  frig,
            Fiind  complet  epuizaţi  numerii  1   jitoare.“                    de  foame  şi  de  boli,  s’a  stabilit  un
         şi  2  ai  revistei  noastre,  aceşti  nu­  Or,  această  pedeapsă  era  pe-a-   nou  „tarif“  pentru  muncitorii  inte­
         meri  se  vot  trimite  celor  ce-  i  solicită,   tunci  arderea  de  vie.  Grozavă,  într’   lectuali. Plata fundamentală este suma
         numai  dacă  ni  se  vor  trimite  îna­  adevăr,  pentrun  un  pic  de  pudră  şi   de  200  ruble,  pentru  un  „bail“  ceea
         poi  de  către  depozitari.  Rugăm  ce­  sulemeneală,  pe  care  astăzi  aproape   ce  cuprinde  la  1000  de  litere.  Scala
         titorii  abonaţi  să  binevoiască  a-şi   că  nu  le  mai  bagă  nimeni  în  seamă   determină  toate  categoriile  scrisului,
        griji  numerii  pentru  colecţie,  deoare­  şi  nu  le  interzice  nimeni  nici  femeii   care  este  plătit  după  caracterul  lui,
         ce  nu  vom  putea,  probabil,  să  le  dăm   sale !                   cu taxa simplă, duplul sau triplul ei.
         în locul numerilor pierduţi, alţii.                *                       Pentru  articole  de  fond  se  plă­
                         *
                                                Un  număr  curios.  E  numărul   teşte  triplul  taxei  fundamentale  adecă
            In  numărul  proxim  vom  publică   3367.  Dacă  îl  înmulţeşti  cu  33,  66,   600  ruble  de  fiecare  1000  de  cu­
         o  frumoasă  bucată  a  d-lui  Alexan­  99, 132, 165, 198, 231, 264, şi 297  vinte.  Recenzii,  intervievuri,  cores­
         dru Ciura, distinsul profesor ardelean.   —  aşadară  cu  numeri  mai  mari  u-   pondenţe,  se  plătesc  cu  taxa  funda­
         Subiectul  tratat  de  dl  Ciura,  face   nul  ca  celalalt  cu  33  —  îţi  dă  ur­  mentală.  Ştirile  telegrafice  cu  du­
         parte  din  ciclul  „Cum  e/ă  odată“   mătorul  rezultat  pe  care  nu  l-ai  aş­  blul  taxei.  Literatura  tendenţioasă
         (1916—1818),  care  va  apărea  şi  în   tepta :                        cu  de  trei-patru  ori  taxa  fundamen­
         volum.                                  3367 x 33=111111.               tală.  Beletristica,  proza  artistică,  cu
                         *
                                                  3367 x 66=222222.              de patru-cinci ori taxa fundamentală*
            Sinceritate  de  copil.  Pentru  a   3367 x 99=333333.                ..  Coloanele  gazetelor  au  lăţimea
         simţi  şi  ei  bucuria  unei  seri,  în  care   3367 * 132=444444.     de  35—38  caractere  şi  un  şir  de
         Moş  Crăciun  vine  încărcat  cu  bo­   3367   165=555555. '           prin e plătit după cum urmează :
                                                      x
         gate  daruri  pentru  copiii  părinţilor   3367x198=666666.                Articole  de  fond  sau  politice  cu
         bogaţi,  —  în  Paris  este  frumosul  o-   3367x231=777777.           21  ruble  şirul.  Foiletoanele,  recen­
         biceiu  de  a  învitâ  în  seara  de  ajun   3367 * 264=888888.        ziile,  cronicele  cu  11  ruble  40  ko-
         câte  şease  copii  săraci  de  şcoală,   3367 x 197=999999.            peici  şirul.  Literatura  tendenţioasă
         dintre  cei  mai  buni,  din  fiecare  car­        *                   cu  28  ruble  şirul.  Beletristica  cu
         tier  al  oraşului,  —  la  palatul  pre­  Premiul academiei Goncourt.  35 ruble.
         şedintelui  republicei.  Aici  îi  aşteaptă   Academia  Goncourt  din  Paris  dis­  La  cărţi  cu  şire  lungi  de  65—70
         un  pom  de  Crăciun  încărcai  cu  toate   tinge  în  fiecare  an  cea  mai  bună   de  caractere  se  plăteşte  58—63  de
         bunătăţile  şi  jucăriile  şi  fiecare  din­  scriere  literară  franceză,  cu  un  pre­  ruble  pentru  şirul  de  literatură  ten­
         tre  cei  învitaţi  primeşte  un  lucru   miu  de  valoare,  care  este  apoi  şi  un   denţioasă  şi  de  propagandă,  şi  70
         scump şi drag.                     titlu  de  glorie  a  autorului.  In  ultimii   ruble literatura frumoasă.
            Cu  ocazia  ajunului  din  anul  a-   doui  ani,  acest  premiu  a  fost  dat   Poeziile  sunt  plătite  ceva  mai
         cesta,  s’a  întâmplat  o  scenă  intere­  lui  Henri  Barbusse  pentru  cartea  sa   bine,  şirul,  de  orice  lungime,  cu
         santă  între  dl  Millerand,  preşedintele   „Le  feu“,  şi  lui  Ernest  Pérochon   50—250  ruble,  după  părererea  re­
         republicei  şi  un  copilaş  învitat.  Vă­  pentru  romanul  său  „Nâne  !“  In  a-   dactorului.   V. Ch.
         zând  preşedintele  cu  câtă  plăcere   nul  acesta  premiul  Goncourt  a  fost        *
         soarbe  copilul  ceaşca  sa  de  cioco­  decernut  unui  scriitor  negru  cu  nu­  Rugăm  pe  cetitorii  noştri  amatori
         lată, îi zise:                     mele  René  Maran,  care  este  func­  de  fotografiere,  să  foiografeze  dife­
                                            ţionar francez în colonii. Titlul operei   rite  monumente,  zidiri  publice,  per­
            —  Ei  bine,  dragul  meu,  se  pare   sale  premiate  este  „Batonala“,  ro­  soane  ce  săvârşesc  acte  sociale  mar­
         că nu-ţi displace de tot ciocolata!“
                                            man  din  viaţa  negrilor  din  colonii.   cante,  întruniri  publice,  etc.  etc.  şi
            —  Ah, dimpotrivă, aceasta e ceea                *                  să  ni-le  trimită  pentru  a  fi  pu­
         ce-mi  place  mie  mai  mult,  numai  cât   Un nou craniu preistoric. La  blicate  în  „Cosinzeana“  însoţite  de
         acasă  la  părinţi  ceaşca  e  mult  mai   minele  din  Broken  Vili,  în  Africa-   scurte  explicaţii  ori  de  dări  de  seamă
         mare 1“                            de-sud,  Englezii  au  găsit  la  o  adân­  scrise  concis  şi  literar.  —  Fotogra­
            Preşedintele  neputându*şi  reţinea   cime  de  30  de  metri  sub  nivelul  nor­  fiile  şi  articolele  bune  care  se  publică,
        zimbetul,  făcu  semn  numai  decât  o-   mal  al  solului,  un  nou  craniu  preis­  vor fi plătite.
         mului  de  serviciu  şi  micuţului  i  se  toric.  Acest  craniu  formează  o  tre­
   9   10   11   12   13   14   15   16