Page 15 - 1922-03

•Nr. 3. C O S I N Z E A N A Pag. 55.

Cât trăesc animalele? dolari, ceea-ce în valuta noastră face ? G H I C I T O R I ?
Viaţa animalelor cuprinde încă azi cam 13.000,000 de lei. Aceste
atâtea mistere, şi în toată desvoltarea perle au o poveste foarte tristă şi
extraordinară a ştiinţelor naturale, ele au purtat nenoroc aproape tu­ 1 2 3
avem prea puţine date autentice turor, cari le-au stăpânit. Istoria lor
despre felul de traiu, obiceiurile şi este următoarea :
„gospodăria“ sălbătăciunilor. Fără Au fost cumpărate de Ţarul A-
îndoială avem observaţii foarte de lexandru II. şi dăruite soţiei unui
preţ făcute de naturalişti, şi nu în diplomat rus. Cu câteva luni mai
birou, ci cu kodak-ul în mână şi târziu după cumpărarea lor, ţarul a
adesea cu punerea capului, în pus­ fost asasinat, diplomatul căzând puţin
tiuri şi crânguri, „acasă“ la animale. după asta în disgraţie, s’a sinucis,
Dar până acum avem abeâ câteva iar nevasta lui devenind văduvă fu
file din cartea vieţii „celor fără nevoită să vândă colierul, pe care-1
graiu“. O întrebare s’a pus adesea: primise dar delà ţarul, pentru suma
Cât trăesc animalele ? şi observaţii de 300.000 franci francezi unui bi­
de sute de ani au putut fixa, apro­ jutier parisian.
ximativ, vrâsta maximă la care pot Bijutierul muri subit în aceeaş zi
ajunge unele feluri de vieţuitoare. şi perlele ajunseră în mâna unui om în fiecare şir orizontal să se scrie
Cele de casă pot fi observate mai de finanţe american, îmbogăţit re- numele unui judeţ din România, ast­
uşor, dar câte greutăţi prezintă ob­ pentin printr’o speculaţie la bursă fel ca şirurile să fie umplute, şi ca
servarea celoralalte, mai ales con- şi care venise la Paris să paradezé să se poată citi de sus în jos în u-
ziderând, că vrâsta ce o ajung în cu luxul şi bogăţia sa. Bancherul nul dintre cele 3 şire verticale nu­
captivitate, fără îndoială e mai mică american cumpără perlele pentru suma merotate, numele unei reviste ro­
decât normalul. Iată vrâsta maximă de 500.000 franci şi le dădii soţiei mâneşti.
— în aproximativ — la care ajung sale, care le purtă cu mult orgoliu, Judeţele se vor alege din toată
unele animale, după constatările de însă nu multă vreme. Bancherul, două România, şi trebue să. fie scrise co­
până acum: Intre paseri, găina tră- luni după reîntoarcerea sa Ia New- rect, şi să umple toate pătrăţelele
eşte 15 —20 de ani (dacă nu se me­ York, perdîi averea şi colierul fu şirului. Intr’un pătrăţel nu se poate
tamorfozează mai curând în — ciorbă), cumpărat de alt om de afaceri. Şi pune decât o singură literă.
gâscă sălbatecă 100 de ani, lebeda acesta însă fu persecutat de perle Deslegarea acestei ghicitori să
102, Cocorul 60, barza 70, şoimul şi sărăci nu mult după asta şi el. ni se comunice pe-o cartă poştală
162, vulturul 104, bufniţa mare (uhu) Cu acest prilej perlele luară din nou până la 1 Martie. Deslegarea ei vom
100, mierla 18, canarul 24, papagalul drumul spre Rusia, nu se cunoaşte publica-o în numărul 5 al revistei
peste 100 de ani. exact, pe ce cale. După*ce trecură noastre. Unuia dintre deslegători,
Intre mamifere, măgarul ajunge însă prin câteva mâni, ele ajunseră care va fi ales prin tragere la sorţi,
în bătrâneţele lui adânci peste 100 în posesiunea unui prinţ din familia îi vom da un premiu de cărţi.
de ani, vrâstă care nu-1 scapă să imperială, care le dărui unei celebre *
rămâe simbolul prostiei — o mare dansatoare şi care apoi căzu victima * *
nedreptate I, — calul ajunge la 40 — 60, revoluţiei bolşevice. Dansatoarea îna­ Deslegarea ghicitorii I. din nr. 1
bovinele 20 — 25, oaia 20, cânele inte de a muri, putu pune în sigu­ al revistei noastre, este următoarea:
28, pisica 22, elefantul şi balena la ranţă colierul şi perlele scăpară din
200 ani. mânile poliţiştilor lui Lenin, cari le 1 2 3 4 5
Crapul, ştiuca şi somnul trăesc căutau în ruptul capului. Sora dan­
peste 100 ani, brotăcelul abeâ 10. satoarei, măritată după baronul B. 1 s A T 0 R 5 A
O broască ţestoasă a fost ţinută în făcu apoi, ca perlele să ajungă din
o grădină zoologică peste 150 ani nou în America, unde ele fură vân­ A R E p 4
sosind acolo „în floarea vrâstei“, pe dute unui negustor de diamante. 2 0
când eră de vre-o 100 de ani. Delà acesta apoi fură cumpărate nu
Apoi „minores gentium“: râma de mult pentru 95.000 dolari de un 3 T E N E T 3
10, lipitoarea (nu „a satelor“, care tră­ American foarte bogat, care, desigur,
ieşte vecinie şi bine pe acest pământ) că nu cunoştea povestea acestor O P E R A 2
27, paiangenul 1, 2 ani. Regina albi­ perle purtătoare de nenoroc. 4
nelor ţine sceptrul, în lipsa revolu­ *
ţiilor bolşevice, 4 — 5 ani, pe când Pentru a nu rămâneâ chel. v 5 R 0 T A S 1
biata albină muncitoare moare de O invenţie nouă face posibilă scu­
oboseală la vre-o 6 săptămâni. Fur­ tirea de-a deveni chel, în următorul 5 4 3 2 î
nica, munceşte şi ea, dar nu se o- chip : Inlăuntrul pălăriei-joben, se
moară cu lucrul, ceea-ce o dovedeşte aplică o mică maşinărie, grea de Sator artpo tenet opera rotaş, — fraza
faptul, că trăeşte până la 15 ani. 120 grame, şi aceasta, provăzută cu aceasta latinească se poate ceti în patru
Efemeridele-insecte — trăesc o zi, e- o mică helice, se pune în mişcare direcţii, după cum arată figura şi înţelesul
ei este următorul: Sămănătorul Arepo ţine
femeridele-literare — şi mai puţin: de un curent electric, care are ba­ cu îngrijire roţile (plugului) Aceste cu­
de obicei se nasc - moarte. teria tot în pălărie. Adierea uşoară vinte au fost auzite de marele Haşdeu din
* pe care o produce helicea, ţine în gura unei vrăjitoare din Basarabia, care
le rostia în decursul descântecului, fără
Un colier fără noroc. In New- permanenţă răcoritoare pielea cra­ să ştie ce însemnează După părerea lui
york s'au vândut nu de mult nişte niului, orice căldură ar fi, şi aşa pă­ Haşdeu ar fi un descântec roman, perpe­
perle splendide pentru suma de 95.000 rul este ferit de boală şi de cădere. tuat din vrăjitoare în vrăjitoare.