Page 2 - 1922-03
P. 2
Pag. 42. C O S I N Z E A N A Nr. 3.
CONTESA de NOAILLES turii altor popoare, ne aparţin nouă prin obârşia şi
prin sângele lor, începând cu Ruşii şi terminând cu
- GÂNDURI ŞI ÎNDEMNURI CULTURALE —
Francezii, ca să nu amintim decât aceste două nea
Academia belgiană a ch<emat printre nemuritorii muri dela răsăritul şi apusul Europei.
săi membri pe ilustra poetă franceză, contesa de Noail- Faptul acesta constatat odată, constituie pentru
les, în vinele căreia curge sânge românesc şi care s’a noi un titlu de mândrie şi de respect şi denotă o su
chiemat odată, în copilăria şi tinereţa ei, Ana Brănco- perioritate a rassei noastre, într’o măsură cu mult mai
veanu. Născută din familia princ ară a Brâncoveneşti- mare decât cum o credem noi şi cum le place altora
lor, cari au lăsat o dungă atât de luminoasă în isto ca s’o creadă. Mai cuprinde însă şi un adevăr dure
ria neamului nostru, - prinţesa Brâncoveanu a crescut, ros şi trist în aceeaş vreme. Noi nu am avut norocul
ca atâtea nobile odrasle româneşti, în atmosfera cul până mai ieri, ca formând un stat puternic între ho
turală a Parisului şi această cultură superioară şi bi tarele noastre etnice, să fi putut creiâ şi o atmosferă
ruitoare, a cucerit-o cu desăvârşire şi pentru totdeuna. de înaltă cultură şi civilizaţie, în care să putem da a-
Desbrăcându-o de dăpost tuturor ge-
tot ce-i sădise ro n i i 1 o r eşite din
mânesc în suflet mijlocul poporului
un şir întreg de nostru. Asa se es-
strămoşi, — Ana plică, că multe din
Brâncoveanu este tre talentele pe ca
poate cea mai iz re ni le-a dat Pro-
bitoare dovadă de vedinţa, au trebuit
ce poate o cultură să se îndepărteze
superioară şi un şi să se izoleze de
mediu strein. noi, aclimatizân-
Ruptă şi izolată du-se la alţii şi de
din vâltoarea vieţii venind pentru a-
noastre, deşi n’am ceştia valoroase e-
putut-o păstră şl lemente de cultură
cu o generositate, naţională.
care ne este ca Dacă însă acea
racteristică rassei, sta a putut ca să
am dăruit-o alto fie aşa în trecutul
ra, — astăzi totuş nostru brăzdat a-
ţinem să revendi dânc cu lupte, nu
căm şi noi măcar poate ca să fie la
o rază din gloria, fel şi în viitor. Du
care împodobeşte pă ce s’a creiat
fruntea prinţesei unitatea politică a
Brâncoveanu, mă poporului Român,
ritată contesa de trebuie să se creie-
No dlles... Contesa de Noailles născută Ana brâncoveanu, celebra poetă franceză, pe care ze neapărat şi con
Academia din B.lgia a ales-o printre membrii săi.
Şi dacă regre diţiile de muncă
tăm adânc în clipa aceasta, că am pierdut pentru li culturală şi de propăşire generală, care să permită fii
teratura noastră di-tinsul ei talent, — fie-ne cel puţin lor acestui popor ca să desvoalte toate facultăţile spi
permis să ne mângâiem cu gândul, că acest talent rituale, chiar în mijlocul nostru, până lâ cel mai înalt
este de origine românească. Este, desigur, puţin a- grad şi nestângenit de piedeci şi lipsuri de altă natură.
ceasta, — pentru noi însă, cari până mai ieri-alaltăieri Creiarea unei atmosfere de intelectualitate pură,
abia de eram cunoscuţi ca o noţiune politică, este este o condiţie, pe care România tuturor Românilor
bine a o constată şi a o afirmă din toate puterile. trebuie s’o realizeze cât mai neîntârziat, dacă vrea ca
Cazul Anei Brâncoveanu, nu este doar un caz să întăriască şi printr’o largă contribuţie la civilizaţia
întâmplăior şi nici izolat. în trecutul nostru plin de universală, aceea ce a dobândit prin atâtea jertfe ome
furtunoase lupte pentru existenţă, nu od^tâ am putut neşti şi prin atâta sânge vărsat în numele civilizaţiei.
vedeâ fiinţe răsărite din rândurile noastre, ridicându- Când se va crea atmosfera aceasta, nu vom mai
se până la cele mai înalte ierarhii sociale şi culturale, avea poate dureroase prilejuri de a regreta, că distinse
în mijlocul altor popoare. Am dat civ lizaţiei şi cul- talente, ca şi cel al Anei Brâncoveanu, se pierd pen
turei universale şi apărători cu arma şi luptători cu tru cultura noastră naţională şi servesc la gloria şi
condeiul. Şi nume ilustre din istoria politică şi litera ilustrarea literaturii şi culturii altor popoare Dr. S. B.