Page 4 - 1922-03
P. 4

Pag. 44.                                    C  O  S  I N  Z  E  A  N  A                              Nr. 3.

                nare cu multe primejdii, prinţul însă,  maharadjele  le-au  făcut  prinţului
                se spune, că s’a purtat foarte brav  moştenitor, este şi o splendidă co­
                şi  cel  dintâi  tigru  a  fost  doborît  lecţie de animale sălbatice vii, cari
                la pământ de arma lui.              vor împodobi în viitor, fără îndoială
                   Printre multele cadouri, pe cari  grădina zoologică a Londrei.


                Sponca ştiinţifică.                 ştiinţifice asupra acestei inginerii stra
                                                    tegice.  Acei  puţini  savanţi  cari  s’au
                                                    ocupat  cu  Istoria  technicei,  de  multe
                                                    ori  au  atras  atenţia  asupra  repercur-
                             Ştiinţa  şi  industria
                                                    siei  ce  o  avea  şi  în  anticitate  răz­
                             de după războiu.       boiul  asupra  propăşirei  industriei  şi
                                                    ştiinţei  de  atunci,  şi  ne-au  demon­
                   Războaiele  mari,  pe  lângă  efec­
                tele  lor  dezastruoase,  mai  produc  şi   strat  şi un  paralelism  destul de  strâns
                o  activitate  febrilă  pentru  a  pune   între  războiu  şi  industrie  de  o  parte,
                ştiinţa  şi  aplicaţiile  ei:  ingineria,  în   războiu şi ştiinţă de altă parte.
                serviciul  tacticei  şi  a  strategiei.   Să  lăsăm  însă  la  o  parte  antici-
                Ştiinţa,  aceasta  cointesantă  a  activită-   tatea  şi  să  ne  apropiem  de  timpu­
                ţei  omeneşti,  se  pleacă  deocamdată,   rile mai noui.
                imperativului  riguros  al  strategului,   Invenţia prafului de puşcă la şfâr-
                dar  trecând  furtuna,  resultatele  obţi­  şitul  evului  mediu,  aservirea  acestuia
                nute  nu  se  pierd,  ştiinţa  emanci-   din  partea  strategiei,  ne  creiază,  în-
                pându-se  de  sub  jugul  strategului,   încetul  cu  încetul,  balistica  de  astăzi,
                rezultatele  obţinute  le  pune  în  ser­  şi  prin  aceasta  fizica  şi  mecanica
                viciul  propăşirei  şi  bunastărei  ome­  primesc  un  imbold  puternic;  pro­
                neşti.                              bleme  noui  se  pun.  Renumitul  ma­
                    La  cele  mai  vechi  popoare,  să   tematician  Euler  înşuşi,  lăsând  la  o
                începem  de  pildă  cu  vechii  Egipteni,   parte  speculaţiile  sale  abstracte,  se
                vedem  preoţii  templelor,  atunci  şi   vede  necesitat,  să  se  ocupe  în  spe­
                sacerdoţi  ai  ştiinţei,  edificând  întă-   cial  cu  problema  balisticei  esterne,
                rituri, construind drumuri pentru ar­  va  să  zică  cu  forma  curbei  ce  o   Papa  Benedict  al  XV,  mort  în  zilele  tre­
                 mate,  executând  canalizări.  Egipto­  descrie  proiectilul  lansat  din  ţeava   cute.  Moartea  sa  a  lăsat  unanime  regrete,
                logii  de  astăzi  ne  povestesc  multe   de  puşcă.  Dar  problema  nici  el  nu   fiind  iubit  de  toată  lumea  pentru  intensiva
                                                                                         propagandă  pe  care  a  făcut-o  pentru  în­
                exemple  ale  acestei  activităţi.  Des­  o  rezoalvă  pe  de-a  ’ntregui;  acî  in­  cetarea războiului şi încheierea păcii.
                pre  Grecii  cei  vechi  şi  în  special   tervine  rezistenţa  aerului,  una  din
                 despre  Romani,  ştim,  că  aveau  deja   cele  mai  grele  probleme  a  fizicei   ştiinţifice  în  timpul  războiului  mon­
                 maşinării  dezvoltate  şi  destul  de  bine   şi  ingineriei  de  astăzi.  Germanii,   dial,  pentru  a  studia  în  mod  espe-
                construite  din  punct  de  vedere  stra­  ca  să  îşi  ajungă  scopul  cu  tunul  lor   rimental  rezistenţa  ce  o  pune  aerul
                 tegic.  Romanii  ne-au  lăsat  şi  tratate  „Dicke Bertha“, institue comisiuni  unui  corp  lansat  cu  o  viteză  oare­
                                                                                         care.  Constructorii  de  aeroplane  de
                                                                                         altă  parte,  cer  şi  ei  imperios  o  cu­
                                                                                         noştinţă  mai  profundată  a  acestui
                                                                                         fenomen  şi  atunci  iată  ce  vedem  în
                                                                                         decursul  războiului  mondial:  Guver­
                                                                                         nele  franceze,  engleze  şi  germane,
                                                                                         fac  un  pas  şi  mai  mare  înainte,  şi
                                                                                         pun bază laboratoriilor aerodinamice,
                                                                                         unde  studiază  problema  atât  de  di­
                                                                                         ficilă  a  rezistenţei  aerului.  Rezulta­
                                                                                         tele  obţinute  in  mare  parte,  se  pun
                                                                                         în  serviciul  aviaţiei,  care  astăzi  dis­
                                                                                         pune  de  atâtea  date  experimentate,
                                                                                         încât  poate  să  construiască  avioanele
                                                                                         de  transport,  cari  cu  celeritate  mare
                                                                                         vor  face  azi-mâne  cursa  între  dife­
                                                                                         ritele  centre  ale  lumii.  Alte  rezultate
                                                                                         ale  acestor  cercetări  relativ  la  re­
                                                                                         zistenţa  proiectilelor,  stau  însă  bine
                                                                                         adăpostite  în  sertarele  ministeriilor
                                                                                         de  războiu,  sau  ale  diferitelor  state
                                                                                         majore,  pentru  a  servi  cândva  ca
                                                                                         bază  pentru  construirea  unor  nuoi
                      O familie regală fericită: M. S Regele Ferdinand 1 şi iubita noastră Regină Maria,
                     cu frumoasele noastre Prinţese alăturea de aleşii inimii lor. La.dreapta, înaintea M.   forme  de  proiectile,  ce  vor  avea  un
                       S. Reginei este A S. R Prinţesa Ileana, care ca mâine va plecă deasemenea spre   rol în războaiele ce vor urmă.
                           careva ţară, ca să împodobiască tronul şi să-i facă fericit domnitorul.  Dar nici teoreticianii nu au stat
   1   2   3   4   5   6   7   8   9