Page 4 - 1922-04
P. 4

Pag. 62.                                    C  O  S  I N  Z  E  A  N  A                              Nr. 4.

           de  primă  necesitate,  şi  la  calea   a  îndurat,  ca  şi  toţi  camarazii  săi,   lelor  de  balet  ducându-se  în  sănii
           ce  le  mai  rămâne  de  făcut  îna­  lipsurile  şi  suferinţele,  a  fost  unul   la  repetiţii,  bine  îngrijiţi  şi  veseli,  ca
           inte  de  a  ajunge  la  regiunile  pu­  dintre  aceia  care  au  reuşit  să  facă   în  vremurile  bune.  Mi  s’a  arătat
           stiite  de  foamete,  spiritul  îţi  rămâne   pe  guvernământul  proletar  să  înţe­  printre  elevele  cele  mai  tinere  o
           ameţit  de  imensitatea  operei  între­  leagă necesitatea menţinerii arfei tea-  „minune“,  dşoara  Semianova,  des­
           prinse.  însă  frigul  va  blocâ  în  în­                                pre  care  bătrânul  ei  profesor  spune
           tregime  portul,  agravând  încă  difil-                                 că  va  avea  cu  siguranţă  un  renume
           cută|ile de-acum.                                                        mondial.
              N’am  vrut  să  părăsesc  capitala                                                               Satele.
           tuturor  Ruşilor  -  spune  povestitorul
                                                                                       Am  trecut  şi  prin  câteva  safe  -
           acestora,  -  fără  ca  să  iau  parte,  ca
                                                                                    spune  povestitorul.  M’au  impresio­
           la  Moscova,  la  o  reprezentaţie  de
                                                                                    nat  jalnic  de  tot.  Ţăranilor  le  lip­
           balet. Am văzut „Mascaradele“. Ad­
                                                                                    seşte  totul,  n’au  nimic.  Nu  le  sunt
           mirabil  spectacol,  cum  n’aş  fi  cre­
           zut  niciodată  că  e  posibil  să  se                                   lăsate  decât  cantităţi  foarte  mici  din
                                                                                    productele  pământului  pe  care  îl
           monteze vre-unul în condiţiile de-acî
                                                                                    lucră.  înfăţişarea  haineler  lor  îţiiace
           ale vieţii.
                                                                                    milă,  şi  de  mult  a  ieşit  la  ei  din
               Dl  Eskusovici  care  m’a  invitat
                                                                                    obicei purtarea unei încălţăminte.     a
           acolo,  e  directorul  general  al  tutu­
           ror  teatrelor  sovietice.  E  o  ciudată                                   Copiii  au  fost  cei  mai  cumplit
           figură  de  artist  şi  de  om  autoritar.                               loviţi  de  foamete  şi  mizerie.  Ei  sunt
           M’a  făcut  să  vizitez  scena  şi  culi­                                cele  mai  mari  şi  mai  nevinovate
           sele,  m’a  prezentai  celor  mai  renu­                                 jertfe ale tragediei ruse.
           miţi  dansatori  şi  dansatoare,  gloriile                                  Omul  delà  safe  nu  ştie  nimic
           de azi ale afişului. Am văzut pe fai­                                    din  ceea-ce  se  întâmplă  în  treburile
                                                Eskusovici,  directorul  general  al  tuturor
           mosul  Orlof,  urmaşul  şi  rivalul  lui   teatrelor  ruseşti  sub  regimul  sovietic.   politice  ale  ţării  lui.  Cel  care  locu­
           Nijinsky,  şi  pe  celebrul  actor  dra­  Teatrul  este  singura  instituţie  a  Rusiei,   ieşte la graniţele dinspre Apus nu-şi
                                                care  s’a  menţinut  la  nivelul  dinaintea
           matic  U.  V.  de  Korven-Krukovsky,             revoluţiei.             aduce  aminte  decât  de  lupte  sân­
           care  cu  toţi  cei  74  ani  ai  săi  a  ră­                            geroase  şi  crâncene  şi  de  devastări
            mas  fruntaşul  teatrului  Marinsky.   frale  ruseşti.  Susţinut  de  Eskusovici,   care  în  cursul  „unui  războiu  lung“
            El  îmi  zise:  „în  serile  primelor  zile   bătrânul  artist  reuşi  să  realizeze  mi­  au  nimicii  sate  şi  vite.  Restabilirea
            de  revoluţie  eu  jucam  dramă  înain­  racolul  conservării  tradiţiei  pure  a   acolo  la  safe  a  unei  vieţi  normale
            tea  unui'  popor  care  jucâ  el  însuşi   artei,  în  mijlocul  dezagregării  gene­  va  fi  cu  siguranţă  foarte  grea.  La
            o  dramă  mai  mare  decât  aceea  a   rale.  Şi  e  aşa  de  pitoresc  şi  foarte   chinul  foamei  care  mai  ales  acolo
            autorilor meii“                     curios  să  vezi  în  mijlocul  acestor   pe  ei,  pe  ţărani  îi  seceră,  se  adaugă
               Acest  bătrân  şi  măreţ  artist,  care  zbuciumări,  de  pildă  pe  elevii  şcoa-  acela al frigului. în cursul iernei a-






















                                                                                                                           ■ as.



              A  patra  iarnă  în  Rusia  sovietică  —  Hrana  adusă  de  vapoarele  americane  pe  Neva,  a  fost  transportată  în  interiorul  ţării.  Aci
              se  vede  un  convoi  de  alimentare,  care  străbate  în  şir  lung  una  din  străzile  Moscovei,  ca  să  ducă  alimentele  la  centrele  de
              distribuţie. — Ajutorul american dat Rusiei sovietice a salvat o mulţime întreagă de foame şi de chinuri. Dărnicia ei mare-
                                               inimoasă merită lauda întregei lumi civilizate.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9