Page 6 - 1922-04
P. 6

Pag. 64.                                   C  O  S  I N  Z  E  A  N  A                              N  r .   4 .


             DECERNEREZ PREMIULUI NOBEL                                                       Noul cap
                                                                                       al bisericei catolice.
           - D0U1 REPREZENTANŢI AI GENIULUI FRANCEZ ŞI GERMAN ALĂTUREA -
                                                                                      — La ilustraţia de pe pag. I. —
                In  anul  trecut  premiul  Nobel  s’a  decernut  strălucitului  prozator  francez,   Adunarea  electorală  a  cardinali­
           care  este  Anatole  France  şi  eminentului  fizician  german  Nernst.  Cu  acest   lor,  a  ridicat  —  în  ziua  de  6  Febru­
           prilej  cei  doui  reprezentanţi  ai  naţiunii  franceze  şi  germane,  au  stat  ală­  arie  —  pe  scaunul  lui  Sf.  Petru  pe
           turea  unul  de  celalalt  şi  faptul  acesta  a  dat  prilej  mai  multor  bărbaţi  de
           seamă  francezi,  ca  să  facă  reflecţii  asupra  legăturii  între  intelectualii  celor   unul  dintre  cei  mai  vrednici  prelaţi
           două  neamuri.  Presa  franceză  pare  a  nu  fi  încântată  de  reluarea  acestor   ai  catolicismului,  pe  cârdinalul  Dr.
           legături  şi  dl  Paul  Bourget,  eminentul  romancier  şi  membru  al  Academiei,   Achille  Raţii,  fost  multă  vreme  nun­
           a scris din acest prilej următoarele:
                                                                                   ţiu papal în Varşovia.
                „...Pentru  ce  a  ne  ’nchide  în  această  dilemă:  A  nu  avea  nici  un   Noul  cap  al  bisericei  catolice  a
           raport  mai  mult  cu  gândirea  germană  ori  a  reluă  relaţiile  dela  persoană   luat  numele  de  Papa  Piu  al  XI-lea
           la  persoană?  Pentru  a  ne  ţinea  în  curent  cu  literatura  şi  ştiinţa  unei  ţări,   şi  a  declarat,  că  venind  în  fruntea
           cărţile  şi  revistele  sunt  suficiente:  întâlnirile  individuale  nu  reprezintă  decât
           şanse de conflict moral...“                                             bisericii  sale  înţelege  să  cârmuiască
                                                                                   în  numele  aceloraşi  idei  de  înfrăţire
                                                                                   şi  pacificare,  pe  care  le-a  propovă­
                                                                                   duit  şi  răposatul  papă  Benedict  al
                                                                                   XV-lea.
                                                                                      Alegerea  noului  papă  [a  mulţumit
                                                                                   întreagă  lumea  'catolică  precum  şi
                                                                                   oficialitatea  italiană,  ceea-ce  lasă  să
                                                                                             ?
                                                                                   se  prevadă că  guvernarea  papei  Piu
                                                                                   al  XI-lea  va  fi  plină  de  roade,  fiind
                                                                                   ea sprijinită de toţi.
                                                                                      Biserica  românească  unită  aş­
                                                                                   teaptă  delà  noul  papă  aceiaş  înţe­
                                                                                   legere  şi  solicitudine,  pe  care  a  avut-o
                                                                                   delà înaintaşul său ilustru.











            Ceremonia  oficială,  cu  care  se  dau  în  Stockholm  premiile  Nobel  în  fiecare  an.  In
            anul  acesta  premiul  de  literatură  i  s’a  dat  marelui  scriitor  francez  Anatole  France,
            iar  premiul  de  ştiinţă  profesorului  german  Nernst.  —  Premiul  Nobel  constă  din
            200.000  coroane  svedeze  şi  se  decerne  de  un  juriu  în  fiecare  an  unui  scriitor  şi  unui
            om  de  ştiinţă,  socotiţi  dintre  cei  mai  mari  ai  lumii.  —  Anatole  France  a  donat  în­
            treg  premiul  căpătat  pentru  alinarea  mizeriei  din  Rusia  sovietică.  —  In  fotografia
            noastră  cei  doi  premiaţi  se  văd  pe  planul  din  stânga   ieşiţi  mai  în  afară  din  şir.  Ana-
                                                     r
            tole*France este cel cu barbă din dreapta. Cel din spre margine este prof. Nernst.
                Această  idee  de  menţinere  a  răcelii  pe  care  a  creat-o  războiul  între
           cele  două  popoare,  este  susţinută  de  cei  mai  mulţi,  aproape  de  toţi  băr­
           baţii  de  stat  şi  de  cultură  ai  Franţei.  Nu  ne  miră  deci  faptul,  că  Paul
           Bourget  preconizează  raporturile  de  cultură  între  două  ţări  numai  prin
           cărţi  şi  reviste.  Cu  toate  acestea  însă,  aceasta  nu  poate  fi  ţinta  finală  a
           nici  uneia  dintre  cele  două  popoare  învrăjbite.  Pentru  binele  umanităţii
           şi  pentru  progresul  civilizaţiei,  cele  două  ţări  trebue  să  caute  mai  strânse
           puncte de apropiere, decât cartea şi revista.
                Vremurile  noui  pretind,  ca  asperităţile  trecutului  să  fie  pe  deplin
                                                                                           GHEORGHE GUIMAN,
           netezite  şi  să  se  găsească  formule  de  deplină  împăcare,  care  să  facă  im­  fostul şef al serviciului cartiruirii din Cluj,
           posibil  o  nouă  conflagraţie,  ca  cea  de  ieri.  Cine  este  conştient  de  incal­  care  plecând  dela  postul  său  a  lăsat  una­
           culabilele  urmări  ale  unui  nou  războiu  mondial,  numai  astfel  poate  gândi.   nime  regrete  în  urma  sa  Dl  G  u i m  a n   a
           De  aceea  oricine  propagă  azi  ideea  unui  nou  conflict  între  popoare  nu   ştiut  să  conducă  oficiul  său  greu  în  aşa
           poate  fi  decât  un  întârziat,  peste  care  tragica  zguduire  a  universului  a   fel,  ca  să  reducă  la  minim  posibil  toate
                                                                                   nedreptăţile  şi  de  aceea  în  tot  timpul
           trecut  fără  să  lase  cea  mai  mică  urmă  şi  fără  să-i  sădească  în  suflet  cea   funcţionării  sale  nu  s’a  auzit  nici  un  cu­
           mai mică învăţătură.                                                        vânt de protestare împotriva sa.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11