Page 5 - 1922-06

Nr. 6.--------------------------------------- - - - - - - - C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - Pag. 95.

altul şi pare a fi anume creiat pentru Vizita Nunjiului Papal la Iaşi.
a înlocui pe cuminţii şi blânzii cai.
De acest fapt se ţine de pe a- Cel dintâi reprezentant oficial al Papei, pe lângă Guvernul României,
curo socoteală în birourile tainice Mgr. Francisc Marmaggi, după instalarea sa a ţinut să viziteze eparhiile
ale statelor majore şi de aceea ve­ şi bisericile mai însemnate din ţară. Printre ele fiind şi laşul, i s’a făcut
dem, că în unele ţări cu industrie distinsului oaspe una din cele mai frumoase primiri, din partea tuturor
dezvoltată, noul armament se pregă­ autorităţilor militare şi civile, precum şi a publicului.
teşte, având în consideraţie toate
i cele spuse mai înainte.
Piesele de artilerie se montează
delà început pe caroserie de auto­
camion şi tunurile vor fi duse de
motor şi nu de cai mai mult, pe
cele drumuri.
Un astfel de tun american de
75, arată şi ilustraţia noastră din
pagina dinainte. America a înce­
put cea dintâi să pună piesele de
artilerie în funcţie de motoare şi în­
cercarea ei a izbutit pe deplin. în­
treg tunul ei de 75, cu camion şi
motor cu tot, cântăreşte numai 6
!* tone şi V* şi a făcut cu uşurinţă
drumul delà Newyork la Washington
în 17 ore.
Folosirea motoarelor în locul cai­
lor în armată, are importanţă nu nu­
mai din punct de vedere strategic,
ci şi economic, bine înţeles.
Motoarele atunci, când artileria
nu se mişcă din loc, nu cer de mân­
care, şi nici îngrijire deosebită cum
cer caii. Aceasta are mare impor­
tanţă în bugetul armatei şi apoi chiar
^ înlocuirea unui cal nu se face aşa
de uşor şi repede, ca înlocuirea unui
motor. Uzinele din interiorul ţării
pot lucra în linişte şi în cele mai
bune condiţii şi în cursul războiului Au luat parte dl General Zadik, comandantul corpului IV Armată,
şi pot fabrica în măsură nelimitată dnii Generali Gherculescu, Tomoroveanu, Sava-Goiu, comandanţii de re­
ori câte motoare. Nu se poate spune gimente, dnii prefecţi de judeţ şi poliţie; dl primar, Prinţul Albert Ghica,
acelaş lucru şi despre cai, că s’ar pu­ ofiţeri, trupe, şcoli, etc.
tea fabrica ori-cât de mulţi, ori unde La catedrala episcopală catolică, s’a oficiat o slujbă liturgică, unde
şi ori-cât de repede. Excelenţa Sa ceteşte adresa şi dă binecuvântarea papală, ţinându*se mat
Iată tot atâtea consideraţii, pen­ multe cuvântări. — Apoi în sala de conferinţe delà Institutul Notre Dame
tru cari s’a început chiar de pe a- de Sion s’a servit un banchet dat de Mgr. Episcopul Cisar.
cuma înlocuirea cailor din serviciul
¡A. armatei, cu motoarele. Ca mâne, în-
tr’un răzobiu viitor, organizat bine
înţeles de ţări şi neamuri cu civili­ Cea mai fericită regină
zaţia înaintată, nu vom mai vedea
chinuindu-se ce-1 puţin bietele ani- din zilele noastre e desigur „Regina aceasta s’a născut şi „Regina Regi­
nimale şi murgul nostru mocănesc Reginelor“ din Paris. Căci republica nelor“ din Paris, a cărei povestire
poate nu va mai purta nici el în Franceză dacă nu mai are regi mal o dăm mai jos. Ideea „eroului necu*
spate cele mitraliere, cari îi rup azi are însă regine, după cum vedeţi noscut“ a pornit de-asemenea din
şira spinării şi-i umplu spatele de mai jos. Franţa, ca şi multe altele mai mici
carne vie. şi mai mari.
Spiritul francez e acela care com­
înlocuirea cailor cu motoarele, bină mai admirabil fondul cel mai în Paris în fiecare an în sezonul
pune apoi, bine înţeles, în discuţie cuminte cu forma cea mai frumoasă, carnevalului, fiecare circumscripţie
problema petrolului şi a uleiurilor, desfăşurând idei mari şi fapte mă­ a oraşului îşi alege „regina“ sa, a-
i'i- Când atingem aceasta chestiune în reţe într’un cadru de lumină şi en­ decă femeea cea mai frumoasă din
treacăt, poate e de prisos să mai tuziasm. Franţa a fost şi va fi pro­ circumscripţie. Cele 20 regine se a-
adaugem ce importanţă poate avea babil şi în viitor ţara cea mai pro­ leg în mod solemn de către public
din acest punct de vedere ţara noas­ gresistă, tocmai deoarece a fost tot­ şi autorităţi colaborând împreună, în
tră, într'un viitor războiu. deauna stăpânită de cel mai puter­ cele 20 circumscripţii. Poate candidă
-----------o □ o------------ nic şi luminos avânt inovator. Din orice fată tânără ori femee, care Io-

/