Page 6 - 1922-06
P. 6
Pag. 96. - - - - - - - C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - - Nr. 6.
cueşte în acel arondisment. Dintre în locul coroanei e scris numărul Porturi şi obiceiuri de-ale boeriior vechi.
cele 20 regine se alege pe urmă arondismentului care a ales-o. Pe
una, cea mai frumoasă dintre toate, urmă are loc alegerea reginei regi
care e „regina reginelor“ pentru în nelor. Fiecărei regine i se dă un
tregul an, până la carnevalul din a- carnet cu 20 foi numerotate cu nu
nul viitor. Desigur (şi spiritul pozi merele arondismentelor. Fiecare din
tiv şi democratic al francezilor pa tre ele va vota, punând într’o urnă.
rizieni nu putea să se manifesteze foaia cu numărul arondismentului ce
altfel), la alegeri nu se ţine cont de lei pe care o doreşte ea să fie re
nici o consideraţie de clasă, de a- gina reginelor. Insă înainte de votare,
vere ori de alte forme, ci ori-care se rupe afară din carnetul fiecăreie
ar fi femeea cea mai frumoasă, ea în parte foaia corăspunzătoare ei
va fi aleasă (cu singura condiţie de pentruca o regină să nu se poată
a fi de o moralitate nedubioasă). vota pe ea însăşi, ci să fie obligată
Anul acesta tronul reginei regi să voteze pe una din celelalte 19.
nelor a fost dat unei dactilografe, Cea aleasă de regină a regine
lor primeşte 20.000 franci ca „zestre“
şi un bon de mobile în valoare de
10.000 franci, pentruca să se poată
căsători bine şi să fondeze o fami
lie. Iar în ziua de mi-carême (mijlo
cul postului, mieziparesimi) care a-
nul acesta e în 23 Martie, au loc
serbări mari în tot Parisul. Se for
mează mai ales un cortegiu mare
compus din zeci de care de gală, Ilustraţia aceasta ne arată costumul
figuri alegorice, călăreţi, măşti, toţi unei boieroaice bucureştene la începu
îmbrăcaţi în costume feerice, care tul veacului trecut. — Cine-1 compară
cu modernele costume ale damelor de
străbate întreg Parisul iluminat şi în azi, nu poate găsi multe puncte de ase
sărbătoare. Toată lumea e pe bule mănare între ce-a fost odată şi ce este
varde unde ploauă confetti şi ser în zilele noastre.
pentine iar deasupra capetelor cerul Şi cu toate acestea, desigur că a-
ceste costume s’au părut pe vremuri,
e luminat de focuri de artificii. Mu strămoşilor noştri tot atât de frumoase,
zici cântă în toate colţurile, iar în pe cât ne par nouă cele de azi.
pieţele mari, decorate şi iluminate, — Această ilustraţie interesantă,
se înjgheabă jocuri burgheze care precum şi multe altele încă, pe care le
ţin toată ziua şi toată noaptea. Şi vom aduce rând pe rând, — ne-a fost
steaua acelei zile de sărbătoare e pusă la dispoziţie de dl G. S on din
Târgu-Ocnu, care are o splendidă co
regina reginelor, care trece pe străzi lecţie de stampe, relativ la istoria noa
cu alaiul ei ca ’n poveşti, în vreme stră, la costume, etc. Mulţumim şi pe
ce cu câteva zile mai nainte băteâ această cale dlui G Sion, pentru ama
încă cu degetele ei fine vre-o ma bilitatea sa.
şină de scris, ori vindeâ în vre-un
mare magazin, întrebând curtenitor
Dşoara Germaine Buchet, regina muşteriii: „Et avec ça Madame?“
reginelor din Paris, aleasă cu
prilejul sărbărilor de carneval Insuş Preşedintele Republicei o pri
din anul acesta. meşte în aceea zi în audienţă, îm
preună cu celelalte „regine“ care-i
dşoara Germaine Buchet, regina a- sunt „domnişoare de onoare“.
rondismentului al 12-lea, a cărei fo
Şi-apoi acea domnie strălucită
tografie o dăm aici. E interesant piere, ca o floare de-o zi, însă ea
cum se face această alegere a re nu duce cu sine toată fericirea re
ginei reginelor: odată ce publicul
ginei de-o clipă, deoarece pe acea
fiecărei circumscripţii s’a pronunţat, sta o aşteaptă de ^cum încolo o
alegând cele 20 regine, nu se mai viaţă nouă, neprevăzută ori abia vi
consultă tot publicul pentru alegerea sată. Căci poporul francez a vrut ca
supremă, ci însăşi aceste 20 regine
sunt puse să-şi aleagă pe regina lor. şi aici să împreuneze o zi de re
confortare şi petrecere cu o faptă
Se face pentru aceasta o solemni mărinimoasă care să-i servească tot Din colecţia de stampe a dlui G. Sion.
tate mare în palatul Trocadéro-ului odată de ocazie acelei zile, necesară O întâlnire între un vechiu boier român,
la care iau parte autorităţi şi comi îmbrăcat în caftan lung şi cu căciulă ti
şi ea din când în când. pică boierească din vremile trecute, şi
sia sărbătorilor care se ţin mai târ un reprezentant al unei ţări europene,
ziu, la mi-carême (mieziparesimi). în vremece streinul îşi pleacă jubenul
Iau loc în saiă peste 5000 persoane. până la pământ, boierul ridică de pe ca
Se începe cu o reprezentaţie artis pul său chel căciula uriaşă în sus, în
tică patronată de cele 20 regine a- semn de respectuoasă salutare. în do
sul boierului stă servitorul său rob, ţi
şezate fiecare pe un tron pe care nând în mâna stângă ciubucul boierului.