Page 14 - 1922-08
P. 14
Pag. 138. C O S I N Z E A N A N r . 8 .
executat aşa cum este el, nu va fi şi-o iubeşte un ziarist profesionist.
însă numai pentru oraşul Cluj o po Viaţa de Redacţie îl captivează, îl
doabă, ci şi pentru întreg Românis robeşte, mediul ei îi e suficient şi
mul şi pentru toată biserica orto plăcut, deşi aspru şi greu.
doxă şi de aceea credincioşii din *
toate colţurile ţării, trebue sâ con- Ce scriu străinii de noi?
tribue la ridicarea lui cât mai ne
întârziată. Din ziarele germane aflăm, că
Munca, pe care o depune în a- Upson Clark a tipărit o carte în
ceastă privinţă Preasfinţia Sa Epis marea editură Dodd Mead et Comp
copul Clujului, este demnă de toată din New-York, întitulată^ „România
lauda şi nu ne îndoim, că energia din toate punctele de vedere“.
sa mare şi harul lui Dzeu, îi vor a- Se ştie că Profesorul Clark, care
juta, ca să vadă cu ochii proprii ri a ţinut să facă câteva studii asupra
dicarea măreţei Catedrale, pe care statelor europene, ne*a vizitat şi pe
atât de frumos o plănueşte. noi în 1919, spre a se convinge de
Aşa cum e plătuită catedrala, ea aproape şi în mod real, neînfluinţat
Acesta e cel din urmă nu ar costa, după preţurile de azi, vre-o de ţara şi poporul nostru.
măr care se mai trimite acelor 32 de milioane. Fiind suma aceasta Presa nemţească spune, că ne
cetitori ai noştri, a căror abo însă foarte mare, cei în drept se laudă mult şi atrage atenţia că e
nament a expirat şi nu a fost gândesc la suprimarea pe cât posi foarte preţioasă cartea prin faptul
Încă relnoit. bil a decorurilor, ca ea să se poată că dă informaţii mult precise şi reale
* ridica cu mai puţină cheltuială. Dacă asupra României din punct de ve
Setisorile trimise revistei nesufi Dzeu însă va da vremuri mai bune, dere economic, literar, politic, isto
cient francate, vot fi refuzate. Ru atunci ea se va ridica întocmai. ric, geografic şi tradiţional, ceea-ce
găm cetitorii noştri să aplice pe co Lucrările, după cum ni se spune, pentru străini e de un capital inte
respondentă mărcile necesare, pentru vor începe încă în toamna acestui res pentru viitoarele lor relaţiuni
a nu ajunge în situaţia neplăcută an şi ele vor dura câţiva ani dea- cu noi.
de a le refuză scrisorile. Căci şi rândul, după cum se vor afla banii Autorul mai vorbeşte şi de po
pentru 5 ori 10 bani lipsă, aici ne necesari pentru zidire. litica României în actualul războiu,
cere 1 Leu. * la conferinţa de pace şi după ace
* stea. Şi pe baza unor documente
Millerand despre ziarişti.
Proximul număr al revistei noa necunoscute până azi, arată dreptu
stre va aduce interesante vederi dela La banchetul anual al Asociaţiei rile Românilor şi nedreptăţile făcute
conferinţa din Genua. Ziariştilor Parisieni, ţinut în luna tre nouă până azi.
* cută, dl Alexandru Millerand, pre Mai spune de greutăţile mari cu
Adresa noastră nouă este: Cluj, şedintele Republicei Franceze, a spus cari a avut de luptat la conferinţă
Piaţa Cuza Vodă, Nr. 16. între altele în toastul său, următoa primul nostru delegat dl I. C. Brâ-
* rele, fiind de faţă dl Poincare, fost tianu contra lui Wilson şi Clemen-
Catedrala ortodoxii a Clujului. Preşedinte şi actual prim-mrnistru ceau, precum şi piedicile externe ce
Dăm pe pagina din frunte a re francez, şi mulţi alţi oameni de seamă i s au pus.
şi ziarişti.
viste noastre de azi, planul Catedralei Dl Clark ţine se atragă atenţia
greco-orientale, pe care noul Episcop „Săvârşindu-Vă munca de toate că deşi faţă de noi, Conferinţa a
al Clujului, Vadului şi Feleacului, zilele, Dv. ziariştii, serviţi totodată fost aspră, libertatea minorităţilor a
Preasfinţia Sa Episcopul Nicolaelvan, interesul public prin iniţiativa şi e- fost mult mai largă decât prevede
doreşte s’o vadă cât mai curând ri xemplul Dv. Fiţi deci răbdători şi tratatul la noi, şi cea mai liberă din
dicată într’una din cele mai frumoase tenaci. Cât de adevărată e pito toate statele Europei faţă cu mino
pieţe a capitalei Ardealului. reasca formulă a unuia dintre iniţia rităţile lor.
Ridicarea acestei catedrale este torii presei cotidiane, care zicea că: Volumul se prezintă foarte bogat,
o necesitate şi o datorie a Româ „Ziaristul trebue să bată fără răgaz cu numeroase ilustraţii şi hărţi pen
nilor ortodoxi din Cluj, cari au ne în fiecare zi pe acelaş cui dacă vrea tru uşoara îndrumare a oricărui ci
voie de o biserică demnă de impor să-l împlânte cu putere în părete“ ! titor. * G. Pan.
tanţa lor numerică şi nu mai pot su Aşa dar două dintre calităţile
feri ca să fie siliţi a cerceta numai profesionale cele mai esenţiale ale Senzibilitatea cumpenelor chi
modesta bisericuţă din strada Petran, unui ziarist perfect, sunt, pe lângă mice. Vom spune trei experimente,
în care nici a zecea parte a credin scrisul bun, răbdarea şi tenacitatea. ca să vedem extrema senzibilitate a
cioşilor, nu în cap. Continuaţi să faceţi dovadă despre cumpenelor de precizie folosite în
Cel mai arzător vis al Români acestea în interesul Dv. propriu şi chimie. E vorba de cumpene cu două
lor ortodoxi din Cluj, este azi drept al ideilor pe care le apăraţi în fie braţe, care reaghează la ponduri
aceea ridicarea acestei Catedrale im care zi cu atâta talent şi strălucire. mai mici decât a o miia parte din-
punătoare, — şi nu ne îndoim, că Efectul şi răsplata, adecă succesul, tr’un gram.
ei, ca şi Statul, vor face tot ce le nu le veţi găsi decât la sfârşitul e- I. Se aşează pe cele două braţe
stă în putinţă, pentru a vedea cât forturilor D-voastre‘‘. ale cumpenei câte un glob cu greu
mai curând ridicat acest loc de în Iată deci ce e un ziarist, şi de tăţi precis egale. Un glob e din
chinare şi de mărire a lui Dumnezeu. ce se găsesc rar oameni cari să-şi lemn poleit, celalalt din metal. Glo
Planul măreţ al acestei catedrale, iubească profesiunea mai mult decât burile sunt într’o perfectă balansă.
