Page 15 - 1922-08
P. 15
Nr. 8. — ------ C O S I N Z E A N A ----------- Pag. 139.
S-ar crede, că ele vor rămâne ba asupra cumpenei prin presiunea de Căr{i primite la Redacţie.
lansate, dupăce nimenea nu se mai aer pe care o produce sburând în
atinge de ele. Şi totuşi, după un a- sticlă. Cumpăna simte această mini Şcoala Muncii, revistă socială-peda-
numit timp, braţul cu globul de lemn mală presiune de aer. gogică, organ al asociaţiei pro
cade încetinel. Ce s’a întâmplat? * fesorilor de şcoale civile. Cluj.
A devenit mai greu globul de Zoologia lui Lionardo da
lemn? Da. Amândouă globurile sau Vinci. Unul dintre cele mai mari Drum nou, revistă pentru literatură,
artă şi ştiinţă. Director: C. Ne-
făcut mai grele, dupăce s’a aşezat genii, pe care i-a produs omenimea delescu. Zloteşti.
pe suprafaţa lor oarecare pulbere, fără îndoială e multilateralul Lionardo
din aer. Dar dupăce globul de lemn, da Vinci. Picturile şi sculpturile lui Dr. M. Căbănescu- CarIsbad: Diaba-
(în greutate egal cu cel de metal) vor rămânea deapururi neîntrecute tul, îngrăşarea şi gălbinarea.
are o suprafaţă mai mare decât glo capo d’opere, cercetările lui de ana Cartea Românească. — 2 Lei.
bul de metal, s-a aşezat pe el mai tomie şi încercările de aeronautică Năzuinţa, revistă pt. literatură, ştiinţă
mult prav. Neînchipuit de mică di- au fost începutul, foarte depărtat, a şi arte, anul I. No. 1. Apare
ferinţă între pravul de pe un glob unei ştiinţe azi exacte şi a celei mai lunar la Craiova sub direcţia
şi celalalt a scos din balansă cum mari invenţii a zilelor noastre. d-nei Elena Far ago.
păna. Şi totuşi, va zimbi şi un licean Lumea universitară. Revistă cultu
II. La Cimborasso şi alţi munţi azi, dacă va citi tratatul lui despre rală a societăţii studenţeşti
mari s’a făcut observarea că pendu unele animale „Bestiarius", în care „Petru Maior“ din Cluj.
lul deviază dela verticala astrono găsim constatări ca cele următoare: Foaia Tinerimii, director: Vladimir
mică. fiind alterată puterea de gra Al. Donescu. Bucureşti, str.
vitare ce o esersează pământul întreg, Gicindela: cu ţârăitul ei face să Ştefan Mihăileanu, No. 20.
f prin puterea mai mică, dar mai a- amuţească cucul. Pusă în unt de Răsăritul, revistă săptămânală. Re
propiată, a masivului muntelui. Fiind lemn moare, şi scăldată apoi în oţet dacţia şi Administraţia Bucu
vorba de un munte puternic înţele învie de nou. reşti, str. Sf. Apostoli No. 22a.
gem uşor deviaţiunea urmată din o Potârnichea: îşi schimbă sexul
gravitare spre mana acestuia. după cum îi place. Artele frumoase, No. 2, revistă pen-*
Cu ajutorul unei cumpene de pre- Cameleonul: trăeşte în aer şi e tru arhitectură, sculptură, pic
cisie putem constata această pertur prigonit de toate paserile. Ca să tură şi artă decorativă. — Edi
bare a puterei de gravitare generală scape de duşmanii aceştia, se ridică tura „Cartea Românească“.
şi prin o mană relativ mică. deasupra nourilor, în aer atât de Moldova dela Nistru, revistă ilus
Se cântăresc foarte precis 5 kg. uşor încât paserea nu poate zbura trată, anul 3, No. 3—4. Red.
mercuriu, aşa, că braţele cumpenei în el. şi Administraţia: Chişinău, Ba
sunt în perfectă orizontală. Apoi se Paserea Lumpera: care se gă sarabia.
aşează subt braţul cu mercuriu un seşte în Azia mică, luminează atât Evoluţia, revistă pt. literatură, artă
• glob de plumb cu diametru de 1 m., de puternic încât nu are umbră. şi ştiinţă, anul II, No. 78. Cluj.
fără să se atingă de cumpănă sau Vipera: ca să fie scutită de vră-
mercuriu. Şi deşi între mercuriu şi jile care iar luă veninul, îşi astupă SCRISORI DELA REDACŢIE
plumb nu este nici legătură meca urechile cu coada.
nică nici magnetică, discul cu mer Ricu. „învierea“ mai puţin succeasâ,
curiu va cădea simţitor. Aşadar Broasca: mâncă pământ şi nu „Amurgul* însă are versuri frumoase. Ci
mercuriul a devenit mai greu: pu se îngraşă, după-ce nu se satură tăm această strofă:
nicicând de teama, că isprăvindu-i-se
terea de gravitaţiune care emană din „In mare de văpaie
globul de plumb a îngreunat mer hrana, va muri de foame. „Stă soarele ’n apus,
curiul cu 0,589 miligrame. Globul Gnu: are un cap atât de mare „Popas îşi face-o clipă
de plumb de 1 m. diametru a con- şi greu, încât nu-1 poate ţine decât „Şi trist priveşte dus...
„In urmă-i primăvara,
/ curat cu enormul glob al pământului plecat la pământ. Şi aceasta e no „Podoabă de mireasă;
^ cu o greutate de 9000 trilioane de rocul omenimei, deoarece pe cine îl „Prin pletele-i amurgul
^ măji şi a învins în urma diferinţei priveşte în faţă acest animal, moare „îşi ţese pânza deasă 1 8
de distanţă dintre centrul celor două imediat. I. D In H. Ceea-ce vreţi să 9puneti
globuri şi mercuriul. Fără îndoială, Ibisul: pasere cuminte, când e în versuri, nu spuneţi destul de poetic
această „învingere“ de 0,589 mili bolnavă îşi umple guşa cu apă şi pentru a fi publicate. încercaţi cu uşoare
grame nu o poate înregistra decât îşi face — clismă... cântece lirice să vedem nu merge mai bine ?
un cântar strem de senzibil. • * L C. tn C. Este greu să-i dedici ceva
III. închidem într’o sticlă o muscă Femee Profesor Universitar. lui Eminescu ca să placă, mai ales când
vie şi Sticla şi musca,o cântărim pre Catedra de istorie a Universită ai înaintea ta pe Vlahută. Celelalte sunt
cis în o balansă de precizie, în clipa la fel de fragede şi trebue să mai încer
când musca stă aşezată pe fundul ţii din Londra, pentru întâia oară caţi niţel până veţi reuşi.
sau pereţii sticlei. De-odată musca este acordată unei femei: Dna Hilda Elev. Versurile trimise acum sunt mai
începe să sboare prin sticlă. Se pierde Johnstone din Manchester. Ea este bune şi credem că în curând vom putea
* perfectul echilibru al cumpenei? autoare a multor volume de istorie primi ceva şi mai bun, ca să putem pu
Aşa am crede în primul moment, medievală şi modernă de mare va blică. — Dati-vă numele deacum înainte.
doar musca zburând nu mai apasă loare. De notat e, că înainte Dna
Johnstone a fost lectoare şi confe
asupra asupra sticlei: nu o îngreună.
— Dar vedem că echilibrul se men renţiară de Istorie la Manchester şi
ţine : fiindcă greutatea insectei nu a Londra.
dispărut ci se manifestă şi acţionează ----------o □ o-----------
