Page 5 - 1922-08

N r . 8 . C O S I N Z E A N A Pag. 129.

R E G A T U L E G I P T U L U I

Ţara mănoasă şi plină de reminiscenţele unei în mai multe rânduri întrerupte, ceeace în Egipt dădu
vechi civilizaţii, care nu mai este, ţara întinsă pe naştere la creiarea a 2 partide, unul moderat, gata a
cele două ţărmuri ale Nilului, — a fost lăsată de An- acceptă şi numai un regim mai atenuat şi altul in­
glia să-şi ridice capul în sus şi să devină indepen­ transigent cu desăvârşire. Partizanii partidului intran­
dentă, prefăcându-se în regat. Ziua de 15 Martie, în sigent provocará în mai multe rânduri mişcări revo­
care i s’a acordat Egiptului neatârnarea, va rămânea luţionare, dintre cari unele foarte grave. Trupele en­
în istoria Angliei o dată de cea gleze fură silite să reprime cu toată
mai mare importanţă, dovedind ea, energia aceste mişcări, iar guvernul
că în faţa evenimentelor fireşti nici englez le luă drept pretext pen­
cea mai uriaşă forţă nu se poate tru a împiedeca ori-ce politică de
pune şi că puterea lucrurilor sileşte conciliaţiune. Intransigenţii nici azi
puternicul imperiu englez să recu­ n’au desarmat încă, şi din prilejul
noască de bună voie situaţia, care proclamării regatului, au pus din
altfel s’ar produce şi în afară de nou la cale manifestaţii în Cair, în
voinţa lui. Alexandria şi încă în câteva oraşe
Camera Comunelor din Londra mai mărunte.
a votat independenţa Egiptului cu Neatârnarea Egiptului este, bine
202 voturi contra 70. Această ştire înţeles, foarte r e l a t i v ă , căci a-
transmisă la Cair, capitala noului cesta este totuş subordonat în multe
regat, a produs o impresie de ne- privinţe încă Angliei, care ţine şi
descris şi în aceeaş sară o procla­ dé acum înainte pază pe valea Ni­
maţie a Sultanului a dat de ştire lului, apără Egiptul de toate ata­
la toată lumea, că Egiptul a deve­ curile externe şi are tontrolul asu­
nit stat suveran independent şi că pra canalului Suez. Egiptul are, bi­
sultanul său va purtă în viitor tit­ neînţeles, drept de a numi repre­
lul de Rege, sub numele de Fuad I. zentanţi în ţerile streine şi de a
Acest act este rezultatul unei serii luă loc printre popoarele din so­
întregi de acţiuni, cari îşi au înce­ cietatea naţiunilor. înaltul comisar
putul încă înainte cu 8 ani, la iz­ al Angliei din Egipt a luat din pri­
bucnirea marelui războiu european. lejul acesta titlul de „mandub es
în anul 1914, când Turcia a sami“ ceea-ce însemnează „foarte
intrat în marele războiu alăturea înalt delegat“.
de puterile centrale, Egiptul eră Proclamaţia independenţei Egip­
încă pus sub suzeranitatea Turciei, tului a pus la cale uriaşe demon­
cu toate că fusese mai dinainte straţii şi delegatul Angliei a făcut
ocupat de Englezi. Cu acest prilej numai decât vizită noului rege, în-
Anglia îl trece sub protectoratul titulându-1 „Maiestate.“ La rânduî
Ahmed Fuad, Regele Egiptului Fotografia
său, adecă face să se recunoască noastră îl arată îmbrăcat în uniforma de lui regele încunjurat de miniştrii săi,
oficial un regim, care există de general al armatei engleze, în care a ser­ s’a dus la moscheia lui Mohamed
altfel încă din anul 1883. Chedivul vit înainte de a i se oferi coroana ţării. Aii şi apoi aŢrecut în revistă tru­
de-atunci Abbas Hilmi, a fost în­ pele sale.
lăturat şi locul lui l-a ocupat prinţul Hussein, fiul Regele Fuad 1. este născut în 1868 şi şi-a făcut
mai mare al vechiului chediv Ismail. — în 1918 lui studiile la academia militară din Turin. E îndeobşte
Hussein îi succede pe tron fratele său Fuad, actua­ cunoscut ca om luminat şi a dat totdeuna dovadă,
lul rege, a cărui fotografie o dăm aci. că iubeşte ştiinţa şi artele. A fondat Universitatea
Ţinta Angliei de a face din Egipt un stat in­ egipteană, institutul ichtyologic şi a reorganizat „So­
dependent, datează dela încheierea armistiţiului. Tra­ cietatea de geografie“.
tativele începute în acest scop, fură dintre cele mai Ca rege se aşteaptă dela el o domnie pacinică
laborioase. Cu toate acestea însă, ele trebuiră să fie şi plină de roade.