Page 17 - 1922-9-10
P. 17
Pag. 157. ----------------------------------------- ------ C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - --------------------------------- Nr. 9—10,
%
Şi generaţia noastră se află în ace- corăbii care ia foc în mijlocul cută în cârciumi nu prea duce la
l’aş sbor, alergăm după fericire dar mării. biserică pe nimeni.
nu ne întrebăm unde mergem, iar Şi acum, să lăsăm realitatea să Iată un sistem de educaţie, care nu
sub învălişul acestei nepăsări şiin- vorbească, pentru a ne pune la a- este unic în felul lui, căci sunt altele şi
conştienţe,’ se află cruda realitate,— dăpost contra eventualelor atacuri mai deochiate. Iată în ce fel se fău
prăpastia de mâine. din partea scumpilor noştri parve reşte viitorul Nenmului! Şi nimeni
Trecutul nu ne mai interesează, niţi şi îmbogăţiţi de pe urma sân nu găseşte un motiv de protestare,
viitorul nu ne mai importă, prezen gelui care a închegat România de nimeni nu ţipă contra acelora cari
tul este totul, pentru farmecile lui astăzi. * în mod inconştient ne duc Neamul
trăim, aceasta este înalta concepţie la pieire!
a celei mai moderne civilizaţii, a Cazul se petrece şi astăzi în o- Viaţa e scurtă, plăcerile desfrâ-
fericitei generaţii de astăzi. raşul C..... capitala unui judeţ din ului sunt multe, nu mai ajunge timp
ca să ne mai întrebăm: Unde mer
Legăturile psihologice între ge Oltenia. gem ?
neraţia de astăzi şi cea de mâine, Liceul acestui oraş numără apro Lt. Răduţiu.
sunt cu totul denaturate, şi acest ximativ 800 elevi. Caracteristic e, -* - —--- -----...
fapt dureros reiese clar, din siste că la acest liceu, taxele de înscriere
mul de educaţie care se practică în variază între câteva sute şi câteva Coloniile engleze din Africa. \
prezent. mii de lei, după cum elevul este Cea dintâi colonizare engleză
Un popor care trăieşte în orgoliu, sau nu fiul uni bărbat politic, este în Africa datează din veacul al
minciună, desfrâu şi imoralitate, că- sau nu rudă cu direcţia etc. Dar- 17-lea, dela 1631, când a fost co
lăuzindu-se de deşertăciunea vagă dacă această gospodărie n’are nici lonizată Gcimbia. După aceasta a
r
a formei şi superficialităţii, nu poate o înrâurire asupra educaţiei, ur urmat curând, la 1665, colonizarea
conta pe un viitor, căci viitorul îl mează partea a doua care incontes Coastei de aur. Veacul al 18-lea
formează generaţia tânără, care, în tabil are. Este cinematograful insta este, mai ales la începutul lui, plin
1
mod imperativ trebuie să aibă la lat în corpul liceului (să nu se con de lupte şi de străduinţi pentru cre-
bază o educaţie solidă. funde cu un cinematograf care ar iarea a cât mai multe colonii în
Cum se face educaţia în zilele servi la predarea cursurilor şi care Africa. La 1713 Anglia pune mâna
noastre? ar aduce ‘foloase reale din toate pe Gibraltar,, care este de cea mai
punctele de vedere) la care se ru
Cântecul se repetă: viaţa e fru lează cele mai senzaţionale filme mare însemnătate pentru politica co
moasă, automobilul goneşte nebun cu subiecte de dragoste pasionată, lonială engleză. Cu jumătate de veac
şi nu ne dă răgazul ca să putem crime celebre, banditisme extraordi mai târziu pierde însă cea mai im
privi lucrurile aşa precum sunt. Pri nare, etc. portantă colonie a sa, Statele-Unite
vită la suprafaţă chestiunea, ne lasă Scopul acestui cinematograf — americane, care Iuptându-şi inde
cât se poate de satisfăcuţi: progres se zice — ar fi crearea unui fond pendenţa devin pentru ţara-mamă
pe toată linia. Educaţia întemeiată din care să se clădească un nou concurenţa cea mai primejdioasă.
pe principii moderne face salturi- edificiu pentru liceu. Scopul urmărit Cu toate că acest războiu cu
mari, puţin mai lipseşte ca să ne justifică caracterul şi variaţia fil Statele-Unite fu pierdut, Anglia nu
putem considera cot la cot cu po melor cu atât mai mult, cu cât ci încetă totuş a face o politică colo-
poarele din apus. nematograful este la dispozia pu mială dintre cele mai îndrăsneţe. La
Analizată puţin această consta blicului. 1800 cuceri Malta, la 1839 Adenul,
tare vulgară, nu putem contesta un Pentru asigurarea unui profit cât la 1857 insula Perim. Dela 1838
adevăr care îl cuprinde şi care mai mare, direcţiunea a luat dispo- până la 1842 duse lupte pentru a
constă din faptul că Apusul ne-a ziţiunea ca toţi elevii să cumpere pune stăpânire pe Natal, în Africa
furnizat cu dărnicie o sumedenie bilete obligatorii pentru toate fil de sud, iar la 1861 se înstăpâni şi
de forme banale şi josnice, lucruri mele, la rularea filmului însă, vor pe Lagos în Africa de Vest.
pe cari dintr’un respect prea puţin lua parte numai cei cari vor. Pentru stăpânirea complectă a
justificat, le-am primit .cu braţele In această dispoziţiune constă canalului de Suez cucereşte în 1879
deschise. Fardurile cari înghit mi gravitatea greşelii, întrucât şcoala insula Cipru, iar în 1882 foloseşte
lioane, ruşinea manifestată faţă de deschide prin aceasta, poarta largă răscoala din Alexandria, pentru’ a
limba Neamului şi până la muste- care conduce pe tinerii elevi spre bombarda oraşul şi a pune piciorul
ţile pe cari 'bărbaţii încetează a le desfrâu. Sunt atâtea ore pe săptă în Egipt.
mai purta, sunt tot păcate din Apus. mână în cari fiecare se poate sus Când la 1884 fură descoperite
•Aceste păcate influinţează direct trage controlului părinţilor şi pro minele de aur din Transvaal, An
asupra educaţiei întrucât ştiut este fesorilor, favorizaţi de împrejurări se glia porni războiul împotriva Bu
că, educaţia nu se întemeiază numai lasă cu totul în voia patimilor, în rilor, cari îşi apărară însă cu îndă
pe principii, ci şi pe exemplele de fundând cârciumile dosnice şi bos rătnicie neatârnarea, aşa că Anglia
toate zilele ale celor mari. Când chetele din parc. abia în 1902 putu pune desăvârşită
exemplele sunt acelea pe cari le cu Şi optimismul generaţiei noastre stăpânire pe acest colţ de ţară. ’
noaştem cu toţii dar n’avem timp tolerează şi aprobă un asemenea Războiul european ’iscat’în 1914
să ne ocupăm de ele sau ni-e ru sistem de educaţie. Nu va mai trece mai aduse Angliei în Africa o mare
şine să le evidenţiem, când princi multe şi vom vedea un nou edificiu mulţime de colonii germane, dintre
piile s’au denaturat sub influenţa al liceului din C....... tribunalul însă cele mai bune. Astăzi,putem afirma
modernismului, timpul ar fi să ne va fi nevoit să înfiinţeze şi el un că toată Africa răsăriteană dela Cap
întrebăm: unde mergem?! Da, să cinematograf pentru strângerea unui şi până la Cairo este o uriaşă co
ne punem această întrebare mai fond din care se va zidi o puşcărie lonie engleză. Imperiul englez se ’n-
nainte de-a ajunge în situaţia unei mai încăpătoare, căci educaţia fă tinde peste întreg pământul şi el
