Page 18 - 1922-9-10
P. 18

Nr. 9—10. -------------------------------------- ---------  C  O  S  I  N  Z  E  A  N  A    - - - - - - - - - -  ■   ■   Pag. 158»
                                                                                              1
        face  cam  o  pătrime  din  suprafaţa  Genova în cursul conferinţei se urcă  stat,  40  la  facultatea  de  medicină.
         globului.                           la 5 milioane de lire. .Cea mai cum­  39  la  litere  şi  filosofie,  33  la  mate­
                         *                   plită  zi,  care  a  încordat  mai  mult   matici  şi  ştiinţele  naturale  iar  8  la
            Pentru memoria lui Gheorghe Coşbuc.  puterea  funcţionarilor  poştei,  a  fost   facultatea de farmaceutică.
         Căsuţa  în  care  a  văzut  lumina  zilei   ziua,  în  care  delegaţii  ruşi  şi-au   Faţă  de  acest  număr  considera­
         cel  mai  reprezentativ  poet  al  naţiei   transmis  răspunsul  lor  preşedintelui   bil  de  profesori  numărul  elevilor  se
         noastre,  —  a  fost,  —  din  iniţiativa  conferinţei.                 ridică la 2500.
         unui  entuziasmat  profesor  universi­              *                      Limba  germană  nu  se  mai  pro­
         tar,  d-1  dr.  Iacobovici,  şi  asistentul   Jandarmii  n'au  drept  să  rechiziţioneze   pune  de  loc  la  Universitatea  din
         său,  d-1  dr.  Câmpean  —  provă-   la  sate  locuinţe.  Ministerul  de  interne   Strassburg,  ceeace  a  produs  mare
         zută  cu  o  placă  de  marmoră  mai   cu  ordinul  No.  17141  aduce  la  cu­  resenz  în  sânul  populaţiei  germane
         în  zilele  trecute,  în  cadrul  unui  mic  noştinţa  subprefecturilor,  că  rechizi-   din Alsacia-Lorena.
         pelerinaj  în  satul  Hordou,  unde  s’a  ţiile  de  locuinţe  nu  se  pot  face  de    *
         născut  poetul.  Acest  act  de  pietate  cât  strict  pe,baza  legii  şi  a  ordo­
         pentru  marele  scriitor  şi  de  datorie  nanţelor privitoare la locuinţe. Această  Cel mai mare gheţar.
         pentru  neamul  nostru  ar  fi  trebuit  lege  precum  şi  ordonanţele  nepre-   în  zilele  noastre,  cel  mai  mare
         să  se  săvârşească  de  sigur,  cu  mai  văzând  nicio  dispoziţie  cu  privire   gheţar  din  lume,  este  cel  dintre
         mult  fast  şi  din  iniţiativa  oficiali­  la  rechiziţionarea  de  locuinţe  dela   insulele  Eduard  Vil.,  şi  Victoria,
         tăţii,  care  în  primul  rând  este  chie-  sate,  rezultă  că  jandarmii  nu'  au   lângă  Polul  Sud.  Gheţarul  are  o
         mată  să  lucreze  pentru  păstrarea   dreptul  să  rechiziţioneze  dela  săteni   lungime  de  7000  km.,  lăţimea  de
         monumentelor  cu  caracter  istoric  şi   locuinţe.  Ordonanţa  No.  17141  a   300  km.,  şi  înălţimea  de  80  metri.
         pentru  întărirea  conştiinţei  noastre  fost  dată  de  Ministerul  de  interne   Este  deci  ca  întindere  de  aproape
         naţionale,  lată  de  ce  cu  atât  mai  în  urma  reclainaţiilor  ce  au  sosit   7-ori  mai  mare  ca  suprafaţa  Româ­
         vârtos  cuvine-se  să  fim  recunoscă­  de  pe  sate  cu  privire  la  abuzurile   niei  mari  şi  de  7-ori  mai  lung  de­
         tori  pentru  aciul  său  d-lui  profesor  de rechiziţie ale jandarmilor. Această   cât  Dunărea  dela  Baziaş  până  la
         Iacobovici,  care  a  ştiut  să  înlocu­  ordonanţă  îndrumă  totodată  subpre­  gurile sale.
         iască  atât  de  bine  oficialitatea,  fă­  fecturile, ca să îngrijească ca tăria
         când  dânsul  singur,  cu  prietenii  săi,   legii să fie respectată.      Exploararea  sa  se  face  cu  greu.
         ceeace era de datoria altora să facă.               *                   Până  azi  el  nu  a  fost  cunoscut  de­
                         *                   0 bibliotecă cooperatistă.          cât  pe  o  lungime  de  600  km.  Acest
            Comerorarea zilei de 3/15 Mai. Dela  In  Turnu  Măgurele  a  apărut  cel   imperiu  de  ghiaţă  se  mişcă  din  loc,
                                                                                 însă  foarte  încet,  plutind  cu  direcţia
         săvârşirea  Unirii  încoace  s’a  luat   dintâi  număr  al  unei  „Biblioteci co­  spre  Nord  şi  cu  iuţeală  de  500
         frumosul obiceiu de-a sărbători amin­  operatiste“  sub  direcţiunea  d-lui   metri pe an.
         tirea  zilei  de  3/15  Mai,  chiar  pe   Chr.  Ch.  Milian,  expert  contabil  si      *
         câmpia Blajului, acolo unde s’a pe­  preşedinte  al  „Asociaţiei  contabili­
         trecut  măreţul  act  dela  1848.  Acest   lor  cooperatori  din  judeţul  Teleor­  Epitaful lui Silo.
         frumos  obiceiu  merită  toată  spriji­  man“.  Broşura  întitulată’„Tovărăşia
         nirea  Românilor  de  pretutindeni  şi   Săteanului“  cuprinde  admirabile  în­  în  Ovideo,  din  Spania  dăinueşte
         suntem  siguri,  că  supt  cuminţea  or­  demnuri  şi  poveţe  economice  scrise   până  azi  biserica  San  Salvador  zi­
         ganizare  a  profesorilor  dela  Blaj  —   de Nicolae lorga, Simion Mehedinţi,   dită  de  principele  Silo.  Pe  mor­
         urmaşi  vrednici  ai  marilor  dascăli   Artur  Gorovei,  S.  Simionescu  şi   mântul  acestuia  se  găseşte  urmă­
         din  vremurile  trecute  —  acest  obi­  mulţi  alţi  oameni  luminaţi  şi  cu   torul epitaf, tăiat în marmoră:
         ceiu  se  va  înrădăcina  an  de  an  tot   dragoste  de  popor,  din  partea  lo­
         mai  mult  şi  va  deveni  în  curând  o   cului.                        ti cef s  p  e  c  n  c  e  p  s  f   e  c    i   t
         lozincă  pentru  doată  suflarea  româ­                                  i   c  e  f   s  p  e  c  n  i   n  c  e  p  s  f e    c  i
         nească.  Prin  concursul  —  eu  l’aş   Scrisul  limpede,  chibzuit  şi  po­  c  e  f S  ' p  e  c  n  i   r   i n  c    e  p  s  f   e  c
         face  obligator  —  al  tuturor  şcolilor   pular  al  acestei  broşuri  este  de  o   e  f   s  p  e  c  n  i   r p  r   i n  c  e  p  s  f   e
         din  ţară  şi  al  tuturor  Românilor  cu   netăgăduită  valoare  şi  constituie   f s  p  e  c  n  i r f o  p  r i   n  c  e  p  s  f
         dragoste  ’de  cultură  şi  de  neamul   pentru  propaganda  economică  un   s  p  e  c  n  i   r p  o  l o  p  r   i   n  c  e  p  s
         românesc,  serbarea  zilei  de  3/15   mijloc  dintre  cele  mai  preţioase,   p  e  c  n  i   r p  o  l   i i   o  p  r   i n  c  e  p
         Mai  pe  câmpia  Blajului  ar  trebui   învăţătorii  şi  preoţii  noştri  di’n  Ar­  e  c  n  i r p  o  l i S  i l o  p  r i n  c  e
         să  devină  un  pelerinaj  sfânt  la  un   deal,  care  se  interesează  de  tovără­  p  e  c  n  i   r p  o  l   i   1    o    p    r   i n  c  e  p
         loc  istoric,  unde  să  se  întărească   şiile  săteşti  pot  găsi  în  această  bi­  s  p  e  c  n  i   r p  o  l o  p  r   i   n  c  e  p  s
         an  de  an  credinţa  în  viitorul  stră­  bliotecă  un  ajutor  puternic  întru  în­  f s  p  e  c  n  i r p  o  p  r i   n  c  e  p  s  f
         lucitor al naţiei române.           drumarea  şi  înfiinţarea  tovărăşiilor   e  f   s  p  e  c  n  i   r p  r   i n  c  e  p  s  f   e
                     ’ *                     de  orice  fel,  de  care  se  simte  atâta   c  e  f s  p  e  c  n  i r   i n  c  e  p    s  . f   e  c
             Ce-a  lucrat  posta  din  Genova  în  de­  nevoie  la  noi.  Broşura  costă  3  Lei   i   c  e  f   s  p  e  c  n  i   n  c  e  p  s  f e    c  i
         cursul  conferinţei?  Acum  că  marea   şi  se  cere  la  „Asociaţia  contabililor   t   i   c  e  f   s  p  e  c  n  c  e  p  s  f   e  c    i   t
         conferinţă  din  Genova  s’a  închis,   cooperatori din judeţul Teleorman“,
         posta  din  Genova  a  dat  şi  ea  un   în Turnu Măgurele, str. Victoriei, 28.  Plecând  dela  litera  S  din  mij­
                                                              ♦
         comunicat  de  ceeace  a  lucrat  în                                     loc  spre  cei  patru  „t“  din  cele  patru
         timpul  conferinţei.  După  arătarea   Profesorii universităţii din Strassburg.  cornuri  poţi  citi  textul  „Silo  prin­
         ci,  oficiul  telegrafic  a  transmis   La  universitatea  din  Strassburg   ceps  fecit“  în  nu  mai  puţin  de
          138.755 de telegrame, iar oficiul te­  fac  lecţii  175  de  profesori,  dintre   45760  feluri.  încercaţi,  care’  aveţi
          lefonic a mijlocit 78.838 de convor­  cari  15  la  facultea  de  teologie  ca­  răbdare,  să  parcurgeţi  toate  căile
         biri  de  câte  3  minute  fiecare.  Suma  tolică,  14  la  cea  evanghelică,  26  la   care dau acest text
          totală încasată de oficiul postai din  facultatea  de  drept  şi  ştiinţele  de              Moş loma.
   13   14   15   16   17   18   19   20