Page 18 - 1922-9-10
P. 18
Nr. 9—10. -------------------------------------- --------- C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - ■ ■ Pag. 158»
1
face cam o pătrime din suprafaţa Genova în cursul conferinţei se urcă stat, 40 la facultatea de medicină.
globului. la 5 milioane de lire. .Cea mai cum 39 la litere şi filosofie, 33 la mate
* plită zi, care a încordat mai mult matici şi ştiinţele naturale iar 8 la
Pentru memoria lui Gheorghe Coşbuc. puterea funcţionarilor poştei, a fost facultatea de farmaceutică.
Căsuţa în care a văzut lumina zilei ziua, în care delegaţii ruşi şi-au Faţă de acest număr considera
cel mai reprezentativ poet al naţiei transmis răspunsul lor preşedintelui bil de profesori numărul elevilor se
noastre, — a fost, — din iniţiativa conferinţei. ridică la 2500.
unui entuziasmat profesor universi * Limba germană nu se mai pro
tar, d-1 dr. Iacobovici, şi asistentul Jandarmii n'au drept să rechiziţioneze pune de loc la Universitatea din
său, d-1 dr. Câmpean — provă- la sate locuinţe. Ministerul de interne Strassburg, ceeace a produs mare
zută cu o placă de marmoră mai cu ordinul No. 17141 aduce la cu resenz în sânul populaţiei germane
în zilele trecute, în cadrul unui mic noştinţa subprefecturilor, că rechizi- din Alsacia-Lorena.
pelerinaj în satul Hordou, unde s’a ţiile de locuinţe nu se pot face de *
născut poetul. Acest act de pietate cât strict pe,baza legii şi a ordo
pentru marele scriitor şi de datorie nanţelor privitoare la locuinţe. Această Cel mai mare gheţar.
pentru neamul nostru ar fi trebuit lege precum şi ordonanţele nepre- în zilele noastre, cel mai mare
să se săvârşească de sigur, cu mai văzând nicio dispoziţie cu privire gheţar din lume, este cel dintre
mult fast şi din iniţiativa oficiali la rechiziţionarea de locuinţe dela insulele Eduard Vil., şi Victoria,
tăţii, care în primul rând este chie- sate, rezultă că jandarmii nu' au lângă Polul Sud. Gheţarul are o
mată să lucreze pentru păstrarea dreptul să rechiziţioneze dela săteni lungime de 7000 km., lăţimea de
monumentelor cu caracter istoric şi locuinţe. Ordonanţa No. 17141 a 300 km., şi înălţimea de 80 metri.
pentru întărirea conştiinţei noastre fost dată de Ministerul de interne Este deci ca întindere de aproape
naţionale, lată de ce cu atât mai în urma reclainaţiilor ce au sosit 7-ori mai mare ca suprafaţa Româ
vârtos cuvine-se să fim recunoscă de pe sate cu privire la abuzurile niei mari şi de 7-ori mai lung de
tori pentru aciul său d-lui profesor de rechiziţie ale jandarmilor. Această cât Dunărea dela Baziaş până la
Iacobovici, care a ştiut să înlocu ordonanţă îndrumă totodată subpre gurile sale.
iască atât de bine oficialitatea, fă fecturile, ca să îngrijească ca tăria
când dânsul singur, cu prietenii săi, legii să fie respectată. Exploararea sa se face cu greu.
ceeace era de datoria altora să facă. * Până azi el nu a fost cunoscut de
* 0 bibliotecă cooperatistă. cât pe o lungime de 600 km. Acest
Comerorarea zilei de 3/15 Mai. Dela In Turnu Măgurele a apărut cel imperiu de ghiaţă se mişcă din loc,
însă foarte încet, plutind cu direcţia
săvârşirea Unirii încoace s’a luat dintâi număr al unei „Biblioteci co spre Nord şi cu iuţeală de 500
frumosul obiceiu de-a sărbători amin operatiste“ sub direcţiunea d-lui metri pe an.
tirea zilei de 3/15 Mai, chiar pe Chr. Ch. Milian, expert contabil si *
câmpia Blajului, acolo unde s’a pe preşedinte al „Asociaţiei contabili
trecut măreţul act dela 1848. Acest lor cooperatori din judeţul Teleor Epitaful lui Silo.
frumos obiceiu merită toată spriji man“. Broşura întitulată’„Tovărăşia
nirea Românilor de pretutindeni şi Săteanului“ cuprinde admirabile în în Ovideo, din Spania dăinueşte
suntem siguri, că supt cuminţea or demnuri şi poveţe economice scrise până azi biserica San Salvador zi
ganizare a profesorilor dela Blaj — de Nicolae lorga, Simion Mehedinţi, dită de principele Silo. Pe mor
urmaşi vrednici ai marilor dascăli Artur Gorovei, S. Simionescu şi mântul acestuia se găseşte urmă
din vremurile trecute — acest obi mulţi alţi oameni luminaţi şi cu torul epitaf, tăiat în marmoră:
ceiu se va înrădăcina an de an tot dragoste de popor, din partea lo
mai mult şi va deveni în curând o cului. ti cef s p e c n c e p s f e c i t
lozincă pentru doată suflarea româ i c e f s p e c n i n c e p s f e c i
nească. Prin concursul — eu l’aş Scrisul limpede, chibzuit şi po c e f S ' p e c n i r i n c e p s f e c
face obligator — al tuturor şcolilor pular al acestei broşuri este de o e f s p e c n i r p r i n c e p s f e
din ţară şi al tuturor Românilor cu netăgăduită valoare şi constituie f s p e c n i r f o p r i n c e p s f
dragoste ’de cultură şi de neamul pentru propaganda economică un s p e c n i r p o l o p r i n c e p s
românesc, serbarea zilei de 3/15 mijloc dintre cele mai preţioase, p e c n i r p o l i i o p r i n c e p
Mai pe câmpia Blajului ar trebui învăţătorii şi preoţii noştri di’n Ar e c n i r p o l i S i l o p r i n c e
să devină un pelerinaj sfânt la un deal, care se interesează de tovără p e c n i r p o l i 1 o p r i n c e p
loc istoric, unde să se întărească şiile săteşti pot găsi în această bi s p e c n i r p o l o p r i n c e p s
an de an credinţa în viitorul stră bliotecă un ajutor puternic întru în f s p e c n i r p o p r i n c e p s f
lucitor al naţiei române. drumarea şi înfiinţarea tovărăşiilor e f s p e c n i r p r i n c e p s f e
’ * de orice fel, de care se simte atâta c e f s p e c n i r i n c e p s . f e c
Ce-a lucrat posta din Genova în de nevoie la noi. Broşura costă 3 Lei i c e f s p e c n i n c e p s f e c i
cursul conferinţei? Acum că marea şi se cere la „Asociaţia contabililor t i c e f s p e c n c e p s f e c i t
conferinţă din Genova s’a închis, cooperatori din judeţul Teleorman“,
posta din Genova a dat şi ea un în Turnu Măgurele, str. Victoriei, 28. Plecând dela litera S din mij
♦
comunicat de ceeace a lucrat în loc spre cei patru „t“ din cele patru
timpul conferinţei. După arătarea Profesorii universităţii din Strassburg. cornuri poţi citi textul „Silo prin
ci, oficiul telegrafic a transmis La universitatea din Strassburg ceps fecit“ în nu mai puţin de
138.755 de telegrame, iar oficiul te fac lecţii 175 de profesori, dintre 45760 feluri. încercaţi, care’ aveţi
lefonic a mijlocit 78.838 de convor cari 15 la facultea de teologie ca răbdare, să parcurgeţi toate căile
biri de câte 3 minute fiecare. Suma tolică, 14 la cea evanghelică, 26 la care dau acest text
totală încasată de oficiul postai din facultatea de drept şi ştiinţele de Moş loma.