Page 5 - 1922-9-10
P. 5

C  O  S  1  N  Z  E  A  N    A                        Pag. 145.
     Nr. 9—10
     •clar,  e  că  la  Genova  s’a  săvârşit  ministrul  de  justiţie  al  ei  Dl   să  aibă  la  îndemână  specialişti  în
     ■o nouă orientare de grupare a for­  Barthou.                           în  diferitele  materii  supuse  discu­
     ţelor  politice  europene  şi  ca  mâine   Ceea  ce  s’a  mai  putut  admira  la   ţiilor si iscusiţi ziarişti, care să
                                                                                                   9
                                                                                            1
                                                                                                     7
                                                                                    9
                                                                             9
      vom  vedea  înfiripându-se  noui  în­  Genova,  a  fost  aparatul  mare,  cu   informeze  ziarele  de-acasă  asupra
      ţelegeri  şi  noi  alianţe,  menite  în   care  diversele  ţări  au  fost  repre­  problemelor discutate.
      faţa  lumii  a  asigura  pacea,  în  rea­  zentate. Fiecare delegaţie a ţinut   Mai importante din punct de
      litate  însă  menite  a  pregăti  răs-
      boiul de mâine.
         Pe  noi,  ca  stat  tinăr  şi  în  plină
      organizare  şi  refacere,  mai  mult,  ca
      orice,  acest’din  urmă  lucru  ne  in­
      teresează.  Ochii  noştri,  de-acum
      înainte  vor  trebui  să  veghieze  spre
      răsărit  şi  spre  apus.  Nu  vrem,  de
      sigur,  un  nou  râzboiu,  dar  prin
      faptul'numai  că  nu-1  vrem  noi,  nu
      putem  afirma  că  nu-1  vreau  nici
      -alţii.  Cea  mai  sigură  chezăşie  a
      păcii  a  fost  şi  rămâne  forţa  armată
      impunătoare, care amuţeşte mai bine
      oa orice graiul de ură al adversaru­
      lui şi întăreşte prieteniile.
         Pentru  a  pregăti  această  tărie
      internă  este  însă  nevoie  absolută
      de  o  reconciliere  a  forţelor  politice
      din  lăuntrul  ţării  şi  de  aceea  cre­
      dem  că  este  antipatriotic  a  închide
      si  mai  departe  drumul  bunel  înţe-
       Îegeri  dintre  oameni  şi  partide,  cari
      <onluctănd  ar  putea  mult  mai  uşor
      şi  mult  mai  repede  să  vindece  ră­
       nile  ţării  şi  să  întăriască  prestigiul
      *ei în’ fata lumii.
              9
                      * *
                       ♦
                                                                    WIRTH KRASIN C1CERIN
        .  Prin  compoziţia  ei,  conferinţa   O întrevedere la Genova între cancelarul WIR7H şi delegaţii republicei
      dela*  Genova  a  oferit  spectacolul                            sovietelor.
      •cel mai interesant posibil. Delagaţii
       Rusiei  sovietiste  au  venit  pentru
       primaoară  în  contact  politic  deschis
       cu  reprezentanţii  celorlalte  popoare,
       iar  Mica  Antantă  s’a  impus  ca  o
       putere  unitară  bine  organizată  si
       demnă  de  tot  respectul.  Primele
       şedinţe  au  fost  o  fină  explorare
       â  iscusinţii  diplomatice,  şi  o  recu­
       noaştere  a  forţelor  pe  care  diver­
       sele’  ţări  le  reprezintă.  încercarea
       Germaniei  de  a  speria  lumea  cu  o
       renaştere  politică  menită  a-i  uşura
       jugul,  pare  a  fi  eşuat,  după  cum  a
       •eşuat  întrucâtva  şi  încercare  Franţei
       de-a  arăta  un  spirit  militarist  prea
        avansat.  Desolidarizarea  Angliei  la
       un  moment  dat  de  punctul  de  ve­
        dere  francez,  a  fost  un  act,  pe  care
       Pranţa  nu  l’a  meritat  de  sigur,  dar
       -a  stâmpărat  mult  spiritul  război­
        nic,  care  părea,  că  prea  se’nstăpă-
        neşte peste conferinţă.
           O  coincidenţă  curioasă  a  făcut,
        ca  în  cursul  celor  dintâi  săptămâni
        ale  conferinţei  preşedintele  repub-
        licei  franceze  să  fie  în  călătorie
        prin  coloniile  africane,  fapt,  care  a   Cortegiul  Dlui  MILLERAND,  trecând  în  Casablanca  pe  unul  dintre  cele  mal
        determinat,  ca  delegaţia  franceză  să   frumoase  bulevarde  ale  oraşului.  Vedem  şi  de  aci  cum  stăpânirea  franceză
        tiu  fie  condusă  de  Dl  Poincare,   a  căutat  să  ridice  în  ţările  de  sub  protectoratul  ei  oraşe  moderne  şi  fru-
        ministrul preşedinte al ţării, ci de  noase, cu străzi largi, de care numai în cele mai noui oraşe europene se pot vedea.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10