Page 6 - 1922-9-10
P. 6
Pag. 146. C O S I N Z E A N A Nr. 9—1 Ol
vedere psihologic decât şedinţele ticol, dăm aci o mulţime de ilustraţii, Palatul conferinţei
plenare, au fost poate intimele care reprezintă diverşi delegaţi ai
consfătuiri politice între reprezen ţărilor si frumoasele hoteluri, în ¡din Genova»
tanţii diverselor ţări prietene, cari cari au fost încartiruiţi. Asupra pa înfiorătorul răsboi a lăsat prea
au avut un admirabil prilej să pună latelor, • în care s’au ţinut şedin mult urme adânci, rane, cari par,,
la cale înţelegeri şi convenţii, a ţele conferinţei, lăsăm să urmeze că nu se mai închid, ci mâncă tot
căror înfăptuire de sigur, că nu va. -articolul corespondentului nostru mai mult din corpul obosit al bătrâ
întârzia. "din Italia rare din prilejul confe- nei Europe. Lumea întreagă însă, <
Pentru complectarea acestui ar-. şrinfei s’a dus la Genova.
vede, că starea aceasta nu poate
rămânea. Trebue o sanare urgentă.
Aceasta însă nu se poate, decât
cercetând în bună înţelegere toate^
părţile molipsite. Aşa s’a luat deci
zia la conferinţa din iarnă dela.
Cannes, să se întrunească oamenii
politici şi experţii tuturor statelor i
învingători, învinşi şi neutrii în cea
mai mare conferinţă economică, care
s’a ţinut vre-odată şi acolo în de
plin acord, fără poruncile celor în
vingători, fără umilerea celor învinşi
să se pornească grandioasa muncă a *
echibrării economice, a bunăstării
tuturor popoarelor.
Această conferinţă trebuia să se
desfăşure într’un loc demn de im
portanţa şi menirea ei. Se ştie doar,
că ansamblul are mare însemnătate
atât în lucrurile mari cât şi în cele
mici. Aşa fost destinată Genova să
i
SULTANUL CEI DOIIINTERPRETI MILLERAND GENERALUL LYAU1E /
j In timp ce la Genova erau adunate toate neamurile europene per ru a
consolida pacea lumii, Preşedintele republicei franceze, Dl MILLERAND,
făcea călătorie în coloniile franceze din Africa pentru a strânge din ce
în ce mai mult legăturile între Franţa şi popoarele africane de sub pro
tecţia ei. Aceasta călătorie a fost un frumos prilej de manifestare a
dragostei, ce o poartă neamurile din colonii pentru ţara — mamă. — Aci
vedem primirea Dlui Millerand în Casablanca, de către sultanul din Mai o:.
Dl Lloyd George părăsind locuinţa
sa la Genova e asaltat de o mulţime
de ziarişti şi riporteri—fotografi. *
adăpostească această conferinţă.
Aici totul inspiră admiraţie şi me
ditaţie. Urmele romane reamintesc
ţiuterea şi vitalitatea strămoşilor
noştri. Aici e casa Cristofor Columb,.
acela care a descoperit o nouă lu
me activităţii omeneşti. Aici sunt mo
numentele, cari mărturisesc în imnuri
mute dar puternice gloria învin
gerilor în contra acelora, cari ne
cinsteau şi oprimau Pământul Sfânt,
în contra acelora, cari căutau să
subjuge gloriosul popor italian.. *
Aici totul inspiră pace, muncă şi
bunăstare : uruitul fabriceleor, sire
nele sutelor de vapoare, strigătele
Cimitirul francez din Gleiwitz, în Germania, unde până acum îşi dorm marinarilor.
somnul de veci [112 soldaţi francezi, dintre cari 41 sunt victime ale Dar nu numai atât. S’a hotărât,
atentatelor germane. ca inaugurarea conferinţei să se: