Page 14 - 1922-11

Pag. 174. C O S I N Z E A N A Nr. 11.

sat din apropiere, că o cheamă multă vreme de atunci — închee Iată cum se face cercetarea bă­
Smărădinţa, că e văduvă şi că tră- d-1 Veniamin. Cele întâmplate însă nuitului delicvent.
eşte şi ea din vânzarea fragilor şi sunt şi astăzi vii în inima mea. Mai Să presupunem cazul următoarei
a altor fructe din pădure. ales toamna, când vântul începe să infracţiuni:
— Vezi pădurea asta, cocona- sufle prin copacii desfrunziţi şi Intr’o dimineaţă s’a găsit omo­
şule — îmi spuse ea între altele, îmi aduce svonul pădurii îndepăr­ râtă în patul ei o bătrână. Făptui­
asta-i şi casa şi masa noastră. Ea tate, un dor nebun mă apucă de torul, sau făptuitorii, căutând după
ni-i toată averea. Şi apoi nu vezi timpurile acele, de chipul Smă­ paralele victimei în graba lor au
ce frumuseţe-i pe aici, par’că ny-ţi răndiţei, de întâia mea iubire — răsturnat un călimăr cu negreală,
vine să te mai duci! pe care nu voiu mai putea-o re­ care se afla pe o masă, vărsându-i
Apoi luă o mână de fragi şi trăi, pe lumea aceasta, niciodată... conţinutul pe jos. Au spart sertarul
mi-o întinse: unei mese, au furat vre-o 50 gal­
— Ia, de ici, că poate ţi-o fi beni pe care îi ţinea bătrâna într’o
foame. Nu tocmai ţin ele de saţ, dar pungă de beşică de porc şi nu au
macar, aşa, până acasă tot îti dispreţuit nici dantura în mare parte
ajută. de aur pe care victima şi-o aşezase
Luai frageledin mâna ei şi aroma lor sara, ca de obiceiu în păharul cu
cu privirile ei mă ameţiră bine de apă de pe noptieră.... Şi se constată
tot. Mai încercarăm noi să vorbim amănunte de felul acesta. ,
de una de alta — dar vorba par’că E bănuit, arestat, şi dus la po­
nu avea nici un farmec în tăcerea liţie un vagabond, pe care îl văzu­
adâncă ce ne înconjura. Rămăse­ seră vecinii în presară dând târ- •
sem duşi pe gânduri şi numai coaie casei. El însă neagă încăpă­
când şi când ne trezea din vis ţînat, şi nu este nici o dovadă îm­
cântecul vre-unei paseri rătăcite potriva lui.
prin apropiere. Câte un vânt ră- In loc să scoată cu bătaia din
răcoros venia şi mişca uşurel pă­ el o recunoaştere, poate mincinoasă,
rul de pe fruntea Smărăndiţei, agentul îl aşeză la birou în faţă cu
— desvelindu-i o faţă rotundă şi el, ofere o ţigară şi îl îndrumă, ca
rumenă. la cuvintele ce le va rosti el — a-
— Ce minunată-i natura asta, Inquizifie modernă. gentul, ’— să răspundă cel bănuit
— mă gândii eu. Câte opere săvâr­ Cititorul să nu se sperie. Nu are cu alte cuvinte, indiferent care, chiar
şeşte ea, chiar în locurile cele mai înaintea sa u.. jţ^kol politic, în fără nici o legătux^. Principal lucru,
umile ! care să dam Tn guvern descoperind să dee răspunsul imediat“.
... Am stat, aşa, amândoi poate „ceva“ de pela Sigi ranţă. „Cosin- Şi, cu cronometrul în mână, în-
4
un ceas de vreme — apoi ne-am zeana“, în mijlocul dârelor şi chiar cepe agentul, de ex: „câine“, bănui­
despărţit, fâgăduindu-ne o altă în­ a revistelor care zi de zi ne omoară tul răspunde : „casă“ ; agentul: „te­
tâlnire. Şi s’a ţinut Smărădinţa de Cu politica, vrea să instruiască şi lefon“, delicventul: „ţigară“ ; şi aşa
cuvânt nu odată, ci de mai multe să distreze. Şi de aceea „Inquizi- mai departe: carte-apă; hârtie-scaun;
ori. Sub umbra deasă de fag, în ţia modernă“’ vrea să descrie unul dragoste-ură ; pom-ghete; ploae-coş
pădure, şedeam ceasuri întregi fără din mijloacele de ispitire a omului etc. etc.
să ştim ce dor ne aduce şi ne în­ bănuit cu săvârşirea unei crime, După 50—60 perechi de cuvinte,
tâlneşte aici. Uneori luam de-ale care se întrebuinţează în statele agentul constată timpul de care are
mâncării din sat şi petreceam cu culte, unde se bate... cu vorba şi nu nevoe creerul bănuitului să facă în
dânsa până târziu noaptea, când cu bâta. mod mecanic operaţia perceperei şi
răsărea luna. ' Sistemul acesta de cercetare a redărei. Să zicem, că acest timp
în timpul acesta, ca să nu dau care a dat roade prea frumoase — dintre cuvântul agentului şi riposta ^
de bănuit, răspândisem svonul prin se întemeiază pe faptul, că creerul bănuitului e l /* secundă. După
1
sat, că am întâlnit în pădure o ur­ fiecărui om are nevoe de un anumit această constatare se continuă seria
soaică, pe care vreu s’o împuşc. timp ca să facă o operaţiune oare­ cuvintelor schimbate şi agentul stre­
De câte ori mă duceam cu puşca care : perceperea unei imagini şi cură între cuvinte indiferente, unele
în pădure să mă întâlnesc cu Smă- redarea alteia. După o experimen­ care au ceva legătură, îndepărtată
răndiţa, oamenii care mă vedea tare făcută cu un individ oarecare, sau agropiată cu crima şi împreju­
îmi ziceau : se poate fixa precis cât timp, se­ rările între cari s’a săvârşit. Luând
— Vezi, domnişorule, să fii cu cunde sau părţi de secunde, îi tre- cazul de mai sus de pildă, seschimbă
luare — aminte, că urşii se îm­ bue creerului acelui om să facă în următoarele cuvinte (agentul gri-
puşcă greu — şi să nu păţeşti ceva. mod mecanic această operaţie. Se jeşte să ţie acelaş ton de indife­
Tata însă, care aflase dela un pă­ stabileşte în felul acesta tactul în renţă la fiecare cuvânt):
durar cam ce se petrece prin pă­ care lucrează mecanizmul creerului sobă — pasere
dure, îmi spuse într’o zi pe când cutărui om. Timpul acestei operaţii nour — uşe *
voiam să plec: mecanice să schimbă dacă creerul . . . . — . . . . ) serie de cuvinte
— Măi băete, bagă de seamă pe lângă percipiarea unei imagini . . . . — . . . . [ indiferente
cu ursoaica ceia a ta — să nu-ţi şi redarea imediată a alteia mai popă *— biserică
facă, dragul tatei, vre’un ursişor! face şi asociaţii de idei mai simple beşică —' tavan
Eu am râs şi m’am făcut că nu sau mai complicate. Atunci timpul (serie indiferentă) ' >
pricep. — Aşa au trecut patru ani, dintre primirea unei imagini şi re­ călimară — carte
până m’am mutat din Tazlău. E darea alteia e mai lung. dantură — focjjj ' T