Page 15 - 1922-11

Nr. 11. - - - - - C O S I N Z E A N A - - - - - — -------------------------------- Pag.' 1$
t
nate. 28.000 lafete, 39 de milioane In vremea noastră după zoologiştii
gloanţe de tun, 16 milioane revol­ cei mai de seamă cunoaştem vreo
galbeni — chibrite etc. etc. vere şi granate de mână, 477 mi­ 7000 de soiuri de mamifere (în 1878
Adică presară în lunga serie de lioane de cartuşe, 50 milioane de se cunoşteau abia 2000); între 2500
cuvinte indiferente, cuvinte care în­ obuze, 14 mii de avioane şi 28 de şi 3873'soiuri de târâtoare; 10.000
dreaptă atenţiunea spre unele amă­ mii de motoare. de şoiuri de peşti (pe vremea lui
nunte ale crimei, despre care amă­ * Aristotel abia se cunoaşteau 100);
nunte numai făptuitorul a putut Caracterul luminei şi Einstein. Fili­ peste 5003)00 de insecte. In general
avea cunoştinţă. Aşa, din seria de steni a ţinut de curând o conferinţă se dă cu socoteala, că pe pământ
mai sus, cuvântul beşică nu va în­ cu acest titlu la Berlin în folosul trăiesc între 500.000 şi 600.000 de
semna nimic în mintea unui nevi­ înfometaţilor din Rusia. De şi co­ soiuri de animale.
novat, dar făptuitorului îi va revoca municaţiile erau întrerupte din cauza
imediat imagina pungei de beşică grevelor, publicul numeros venise Ghicitori.
de porc, din care a scos el gal­ cum avusese posibilitatea de la mari i
benii bătrânei. Tot asemenea şi depărtări. Dacă se complectează fiecare rând
cuvintele „călimară“, „dantură“, „gal­ Marele savant a spus că există orizontal din figură cu câte un cu­
beni“ etc. o criză în ce priveşte definirea ca­ vânt, după cum se specifică mai la
Dacă bănuitul e nevinovat, va racterul luminei. După ce rezumă vale, se va putea citi în sensul să­
riposta şi la cuvântul beşică, căli­ părerile tuturor fizicianilor prede­ geţilor, trei nume scumpe nouă ro­
mară, dantură, galbeni în timpul cesori, el adoptă ca bună teoria lui mânilor.
normal al creerului său, adecă în Flank, numită a quantelor Şi după 1. Republică în America de nord;
1
cazul de mai sus în 1 / secunde, el, lumina nu se răspândeşte în mod 2. Afluent al Dunării în Banat; 3. Râu
2
după cum a răspuns cuvintelor in­ egal în toate părţile ci se aglomerează în Franţa; 4. Veche provincie romană
diferente : casă, telefon, ţigară, carte în anumite cantităţi în unele, de­ pe Dunărea superioară; 5. Vechi pro­
etc., deoarece „beşică“ nu-i face o pinzând numai de culoare. Concen­ vincii pe coasta apuseană a Asiei-Mici;
impresie mai adâncă şi nu-i pro­ trarea nu durează decât până la 6. Port pe Adriatica; 7. Oraş pe râul Aar
duce o asociaţie de idei mai com­ anumite momente când se risipeşte 8. Pluteşte pe apă; 9. Ţară în Grecia an­
plicată decât „ţigară“ d. e. cu celeritatea luminii în toate di­ tică; 10.’Patriot şi om de stat Român;
Dacă însă e vinovat, şi cuvântul recţiile. 11. şi 12. Râuri în Jugo-Slavia ; 13.
„dantură“ îi va reaminti dantura Unele fenomene îşi găsesc ex­ Nume de bărbat; 14. Numele unui ziar.
bătrânei va fi surprins, şi oricât ar plicarea în această teorie. Acestei
fi de abil să-şi tăinuiască spaima, cauze atribue Einstein că partea
răspunsul lui „foc“ va întârzia o dreaptă a creerului influenţează sau
clipă, două, trei. dictează altfel de ce gândeşte partea
Rămânând normal răspunsul la stângă.
cuvintele indiferente şi întârziind Pentru explicarea acestei teorii
constant la cuvintele cu tendinţă, însă e nevoe de teoria ondulaţiilor.
agentul va şti aproape cu certitu­ Insă ambele teorii se contrazic după
dine, că are în faţa sa pe criminal, cum afirmă însuşi Einstein. Speră
şi va continua încrezător cercetarea, însă să le împace în scurt timp,
să câştige parchetului şi tribuna­ după mai multe cercetări.
lului dovezile materiale a vinovăţiei. G. P.
Fără îndoială operaţia aceasta *
cere o extraordinară abilitate din Convorbiri telefonice din tren. Ulti­
partea agentului şi o muncă de câ­ mele ştiri ne aduc vestea că se
teva ceasuri încordate. Dar dă re­ poate vorbi, — graţie telefonului
zultate cu mult mai bune decât peş­ fără fir, — şi din mersul cât de
tele sărat şi acele supt' unghii şi iute al trenului, la distanţe foarte mari.
spânzuratul de picioare... Şi — ' n u La primele încercări, în trenul
e un lucru neomenos. accelerat Berlin—Hamburg, în două
Nu ar fi bine să se studieze şi vagoane s’au instalat aparatele. Iar
la noi acest sistem? antenele de recepţionarea undelor
Moş Toma. aeriene au fost întinse deasupra,
* cu atâta meşteşug că nu au nici Deslegarea acestei ghicitori ni
Distrugerea armamentului german. un inconvenient ba chiar se pot se va comunica până Ia 30 Iunie a.
Una din clauzele tratatului de pace folosi în trecerea trenului prin văi, c. Intre cei ce vor deslega această
cu Germania prevăzând şi distru­ păduri si tuneluri. ghicitoare se va trage la sorţi
gerea armamentului german şi a G. P. premiu o carte literară.
muniţiilor, comisiile franceze care
au cutreerat Germania, ca să des­ Câte soiuri de animale cunoaştem? Cărţi şi Reviste.
copere depozitele secrete de muniţii Ştiinţa în progresul ei nu cu­
şi armament ale nemţilor, au distrus noaşte hotar şi de aceea anumite Am primit la Redacţie:
ciupă cum se vesteşte din Berlin, date se schimbă întruna, după pro­ 1. Oscar Wilde: Povestea unui rege
până la 1 Martie a. c. 5 milioane gresul pe care-1 face ştiinţa. Aşa şi tânăr, tradusă din englezeşte
nouăsute de mii de arme şi cara­ cu animalele, căci zoologia desco­ de Dl Dim. C. Zavalide. Spre
bine, 105.000 de mitraliere’ 29.000 pere mereu alte şi alte soiuri şi paguba publicului iubitor de
aruncătoare de mână, 55.000 gra- modifică astfel într’una numărul lor. lectură frumoasă, pe broşură