Page 2 - 1922-11

Pag. 162. - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - Nr. 11.

Geneza serbărilor delà Blaj.

Seva, care face să înverzească frunza de durerea moştenită din durerea sutelor de ge-
azi şi care aşezând an de an noui inele pe neraţii.
trunchiul nebiruit de vijelii întemeiază şi asi- Noi suntem un neam, care nu avem nevoe
gură pe veacuri viaţa şi verdele stejarului, seva să ne făurim din legende trecutul. Ni’l spune
vieţii purcede din adâncuri şi curge neîncetat lespedea de marmoră pe care o scoate plugul
din depărtata clipă, când sămânţa a aruncat ţăranului nostru. Ni’l spune Baia, Călugărenii,
primul luger fraged. Asemenea şi ziua de azi ruinele Cetăţii Neamţului, Mirislăul şi Câmpia
şi îndepărtata vreme a viitorului unui neam se Turzii, Fântânelele, Plevna, Blajul şj Alba-Iulia
întemeiază pe îndepărtate fapte ale strămoşilor, şi Mărăşeştii acoperiţi de sânge şi glorie. Ni M
adâncite în amurgul vechilor vremuri spune tot colţişorul de ţară, doar tot colţişorul
Un neam fără tre­ poartă urmele unei
cut şi tradiţii e des- străvechi culturi, a u-
rădăcinat. CeM leagă nei îndelungate robiri,
pe el de glia supt care a sângelui care a curs
nu-şi ştie pe moşi- şi a trudei ce s a jert­
?
strămoşii lui? Ce-i pot fit pentru răsărirea zi- *
spune lui ruinele, când lei de azi şi înteme­
el nu cunoaşte gân­ ierea celei de mâine.
dul, străduinţele şi fap­ Dar aceste amintiri
tele celor ce le-au stă­ glorioase, din mândria
pânit odinioară? Ce-i şi pildele cărora se
spune lui sfântul Ho­ alcătueşte mândria şi
tar al Ţârii, când el sufletul neamului nos­
nu ştie că bătrânii au tru, nu trebue lăsate
făcut deatâtea ori dea- împărăginite. Ele tre­
lungul lui zid de piep- bue ţinute vii deapu-
jturi şi cadavre, ca să-l ruri, foc de curăţire, *
¡apere? Ce-i povestesc de entuziasm şi dra­
¡lui câmpiile, râurile şi goste de - ţară în su­
¡munţii, dacă nu ştie fletul fiecărui român.
[oamenii şi faptele, care Pilda a dat-o Bla­
[au închegat ’ trudnic jul, când I. P. S. D.
|din ele'Patria lui? Mitropolit şi profesorii
f - Un rneam fără tre­ vechilor şcoalede aici,
cut şi tradiţii e lipsit au hotărât să facă an
de razim şi îndrumări, de an din ziua ani­
e lipsit de elanul îna­ versării desrobitoarei *
intării. Se pierde în adunări din 1848 de
strâmtele hotare ale zi­ pe Câmpul . libertăţii,
lei de azi, orbecă fără o zi de sărbătoare na­
priveliştea d r u m u l u i SERBĂRILE DELA BLAJ: Frumosul car plin de ţională. In urma aces­
trecut, fără ţinta cul­ flori şi de domnişoare, care a reprezentat poemul tei frumoase porniri,
milor din faţă. Şi ală- Unir ei la măieţele serbări delà 3/15 Mai. în sfânta zi de 3/15
turi trec celelalte neamuri, îl ajung, îl copleşesc, Maiu, la Blaj de aici înainte nu va flutura o
îl pàrâsésc în urmă şi îi înscriu viaţa în croni- clipă doar steagul tricolor arborat' noaptea, în
cele trecutului lor: viaţa unui neam trecut... taină pe turnul Catedralei, ca apoi să fie smuls
De aceia neamurile noui îşi creiază legen- şi târât în noroi de jandarmii unguri. De aici
dele trecutului lor şi neamurile conştiente des- înainte o lume întreagă românească se va în- 5
groapă şi cultivă amintirea trecutelor vremi. De china sfintelor locuri şi va simţi plutind şi,răs-
aceia străbate peregrinul musulman pustiurile,^ firându-se în suflete duhul marilor înaintaşi, cari
ca să sărute sfânta Caba, şi evreul doreşte sa s’au ştiut jerfi, stăruitori în muncă, tăcuţi, pri-
moară aproape de ruinele templului lui Solomon, goniţi şi fără altă răsplată decât mângăerea da-
dupăce i-a atins piatra şi a plâns la umbra lui toriei de neam împlinite.