Page 6 - 1922-11
P. 6
Pag. 166. C O S I ^ Z E A N A Nr. 1.1.
urma jertfelor şi 2., să lucreze pen
tru a împiedeca în viitor cauzele,
cari au produs nenorocirea.
Pentru a ne achita de această
a doua datorie, cerem şi noi să se
stabilească adevărul în chestia ne
norocirii delà Lupeni şi dacă există
culpă, eâ să fie pedepsită fără şo
văire,— iar pentru a nu uita nici
de prima, apelăm la cetitorii noştri
să facă daruri cât de mici pentru
cei rămaşi pe urmă victimelor delà
Lupeni. Comitetul central de aju
torare din Lupeni a trimis la ad
ministraţia noastră în acest scop,
o listă de subscripţie, pe care o
ţinem la dispoziţia celor marinimoşi
si cu milă.
*
a A
în legătura cu nenorocirea delà
Lupeni, primim din partea Dlui
Vaier Pop,fost comisar guvernial al
minelor de cărbuni de pe valea
Jiului în anii 1918—1920, urmă SERBĂRILE DELA BLAJ : După serbările de pe câmpia Liber
toarele : 1 tăţii,- oaspeţii s’au dus la recepţie delà Metropolie. Aci vederii pe I .V "•
„ Printre cele circa 15 mine de câţiva dintre distinşii oaspeţi înainte de a intra în reşedinţa metro
cărbuni, pe care le avem în Ro- politană, la recepţie. In rândul întâi distingem (delà dreapta spre
mânia-Mare, minele de pe valea stânga) pe Dl ministru Banu, Dl prefect Vescan şi Dl prof. univ.
Jiului sunt cele mai înfloritoare şi Marin Ştefănescu. în fund, în mijloc, se vede Dl. Dr. Simion Tă-
cele mai bogate. Producţia zilnică maşiu, fost prefect al judeţului Cojocna.
a minelor acestora este de 450—480
de vagoane pe zi, faţă de cele 200—220 de ani dacă s’ar exploata goane. Capitalul acestei societăţi
600—800 vagoane câte s’au scos zilnic 1000 de vagoane. este azi jumătate românesc. Acestei
înajnte de războiu şi chiar în cur Proprietarii minelor jde_xărbuui societăţi .îi aparţin minele din
sul războiului. După cum se vede de pe valea Jiului sunt mai mulţi. Petroşeni, Petrila, Aninoasa şi Vul
şi din asemănerea acestor cifre, ex Este statul, cu minele sale dela can. A treia societate este „Uricani—
ploatarea minelor de cărbuni de pe Lonea şi Cimpa. In aceste mine Valea-Jiului“, cu capital maghiar.
valea Jiului nu se face nici astăzi lucrează 2400 de muncitori. Vine Minele ei sunt în Lupeni şi tot ea
cu aceiaş intensitate, cu care ea apoi societatea a. „Petroşeni“ (fostă e stăpână şi pe teritorul neexploatat
se făcea în trecut. Cărbunele pe va Salg6-Tarjâni) cu 6000 de munci de mine dela Uricani ’ până la
lea Jiului este atât de abundent, că tori. Producţia zilnică a acestei so Câmpu lui Neag, în lungime cam de
el abia s’ar putea exploata în cietăţi este ” de 200—250 de va- vreo 30 km. Societatea „Uricani—
Valea-Jiului“ lucrează cu circa 4500
muncitori şl are o producţie zilnică
de 150—180 de vagoane.’ In mina
Aranca a acestei societăţi s’a în
tâmplat înfiorătoarea nenorocire
din săptămânile trecute.
In ceea ce priveşte cauzele
acestei nenorociri, cercetările sunt
încă în curgere şi astăzi adevăra
tele motive ale nenorocirii nu se
pot încă constata, deoarece apara
tele de ventilaţie sunt toate dis
truse şi gazul acopere şi azi adân
cul minei. Cele 82 de victime au
fost îngropate, au rămase însă în
urma lor 105 orfani şi 65 de vă
duve, care aşteaptă zilnic ajutorul
societăţii merinimoase“.
7
Din convorbirea cu Dl Vaier
Pop am aflat, că dânsul porneşte
o puternică acţiune pentru asigu
O echipă dintre elevele Şcoalei medii de fete din Orăştie, care a rarea drepturilor muncitorilor mi :æ
cutreerat în acest an şcolar mai multe sate, arătându-le sătenilor nieri dela aceste mineTji inten
dansurile naţionale şi propagând printre ti dragoste de carte; ţionează a face chiar o ancheta par-
