Page 15 - 1922-12
P. 15
Pag. 190. - - - - - - - - C O S I N Z E A N A - Nr. 12.
•
Neamul românesc deplânge cu le-am trăit noi şi cu greu numai
toată tristeţa moartea prematură a vor putea înţelege cum s’a putut
aceluia, dela care se putea aştepta cumpăra odată cu 34 coroane o
încă atâtea fapte mari în viitor. sută de kilograme de orez, când azi
Dumnezeu să-l odihnească în pace! se cumpără cu 7000 de coroane.
* „Versuri triste“ de Nicolae Badiu.
Urmărind pagină de pagină „Ver
Ce nu ştie Societatea Scriitorilor români.
surile triste“ ale d-lui Nicolae Ba
Deunăzi s’a ţinut o nouă adu diu, originar din Banatul de sub
nare generală a S. S. R. cu sediul stăpânirea sârbească, — prin suflet
în Bucureşti şi cu acest prilej s’a ţi se perindă icoana duioasă a pă
confirmat o nouă serie de membrii mântului pe care te-ai născut şi de
în eclectica societate bucureşteană. care te izolează o frontieră păzită
Ne-am fi aşteptat, ca după atâtea şi de-o parte şi de alta cu toată
probe de nepăsare, societatea măcar îndârjirea şi îndărătnicia. — D-1 N.
de data aceasta să ţie seamă şi de Badiu părăsind plaiurile, pe care
manifestarea literară a „provinciilor s’a născut, a adus cu sine o co
anexate“. moară de nobile sentimente şi ’n
f Take lonescu Ei bine, nu s’a făcut. Comitetul versurile sale triste şi adesea fru
S. S. R. a dat dovadă că-1 intere moase, vezi tânguirea după Banatul
O ştire laconică anunţă moartea sează mai mult situaţia sa, decât de dincolo de graniţă, după satul
marelui patriot si om politic Take prestigiul Societăţii pe carc-o con pierdut şi după feţele cunoscute ră
lonescu, care a fost una dintre cele duce. El nu ştie de pildă că în Ar mase pe-un pământ, pe care autorul
mai reprezentative figuri politice deal serie de-un sfert de veac d-1 nu-1 mai poate vedea. N’or fi având
din ultimele decenii. Un talent ex Alexandru dura şi că cele 4—5 versurile d-lui Nicolae Badiu nu
traordinar, -o putere de sesizare ad volume ale sale au fost cetite şi ştiu ce formă aleasă, au însă un
mirabilă, un orator fără asemănare, răscitite de-un număr de cetitori suflet, care este cu atât mai de pre
— D-11 ake lonescu a fost unul dintre mult mai considerabil, decât atâtea ţuit, cu cât este pe deplin sincer.
rarii oameni politici, care, dăruit de volume ale atâtor membrii din înalta
un spirit de prevedere politică rar, societate bucureşteană. Dacă ar fi ştiut Moartea poetului basarabean Tudose
mai ales în ce priveşte chestiunile acest lucru Onorata Societate, poate Roman. Cetitorii noştri îşi mai aduc
externe, — a ştiut să înfiripe o ar fi chiemat în sânul său pe d-1 poate aminte de darea noastră de
mulţime de legături valoroase cu Ciura măcar acum, după atâţia seamă, pe care am făcut-o în Nr. 1
:
bâeţi tineri, a căror volume zac al revistei Cosinzcana asupra poe
încă într’un colţ obscur al depozitu tului basarabean orb Tudose Roman. €
lui editorului. Nu ştiam atunci, că în clipele ace
*
lea, când puneam sub tipar şirele
Scriitori ardeleni premiaţi de Aca noastre, — poetul Tudose Roman
demie. In anul acesta Academia a nu mai era, căci se mutase de pe
distins pe doui dintre scriitorii ar plaiurile mândrei Basarabii, dincolo
deleni tânâri. pe D-nii Ştefan Meteş pe cealaltă lume, unde nu sunt nici
şiDr. Silviu Dragomir. dureri şi nici desiluzii. Abia acum
Amândoui istorici de f seamă, aflăm acest lucru dintr’o publicaţie
premiile date d-lor Meteş şi Dra basarabeană, în care cetim, că po
gomir sunt o reconfirmare a înaltei etul nenorocit în scurta lui viaţă
consideraţii, de care se bucură a fost în timpul din urmă dat ui
Ardealul In faţa oamenilor de tării de toţi prietenii şi moartea lui 3.
n’a fost înregistrată de nici un ziar
măcar. De ea s’a aflat abia acum
Cum era odată. O statistică de dela D-1 Pantelimon Halippa, frun
comparaţie a preţurilor dinainte de taşul politic şi scriitorul basarabean,
războiu cu cele de azi, ne-a făcut care a ţinut atât de mult la neno
să ne aducem pentru o clipă aminte rocitul poet orb al Basarabiei.
de „vremurile vechi“, cari nu vor *
mai reveni, cu siguranţă, niciodată. Politeţă franceză. In Paris există
In 1914, adecă acu-s opt ani o ordonanţă a Prefecturii poliţiei,
oamenii conducători din streinătate, abea, plătiam suta de kilograme de în senzul căreia călătorii din auto
legături pe care nu a întârziat nicio smochine cu 46 coroane, iar azi le buse, tramvaie şi vehicule de tran
clipă a le pune în serviciul patriei. plătim cu 16.000 de coroane, colo- sport în comun, sunt datori să-şi
Ultima sa operă de politică externă : fonul cu 32 coroane, azi cu 10.000; cedeze locul în caz când în mijlo
Mica Antantă, este de-o însemnă uleiul de maşini cu 26 coroane, azi cul lor vre-un mutilat de războiu
tate atât de uriaşă, încât întunecă cu 22.000; scorţişoara cu 180 co s’ar găsi fără loc. Acest ordin da
orice altă înjghebare asemănătoare roane, azi cu 40.000; hârtia cu 30 tează de pe timpul războiului, când
şi rămâne pentru autor un perpetuu coroane, azi cu 6000 coroane şi aşa bieţii eroi veniţi fără câte-un pi
titlu de -glorie, iar pentru România mai departe. cior de pe câmpul de luptă erau
zilelor noastre o^pavăză dintre cele Copiii şi nepoţii noştri vor re îmbrânciţi şi călcaţi de călătorii
mai* puternice.] greta şi ei ’ aceste vremi pe care privilegiaţi, cari nu făceau armată.