Page 2 - 1922-12
P. 2

Pag. 178.                                   C  O  S  I N  Z  E  A  N  A                           Nr. 12.


                                                            u iune ora e or
                + Duiliu Zamfirescu.  "                                î * ! :
                                                                                        Oraşele  româheşti,  cu  excepţia  câ­
                                                                                      torva  din  provinciile  unite,  sunt  intr’o
                                                                   - de Petronius.    stare  dintre  cele  mai  triste  şi  înspăimân­
                Literatura  românească  a  indurat  ornare   de  a  descinde  din  vagonul-restaurant,   tătoare.  începând  dela  formele  exterioare
              pierdere  prin  moartea  lui  Duiliu  Zamfi­  şi  a  se  opri,  pentru  câteva  zile,  în   ale  esteticei  şi  până  la  cele  mai  tăinuite
              rescu.                              preajma  bogatelor  sate  româneşti,  din   detaliuri  administrative,  ele  prezintă  a-
                Poetul  delicat,  romancierul  apreciat,   preajma Sibiiului.         proape  toate  simptomele  unei  boli,  care
              nuvelistul  de  o  rară  eleganţă,  a  fost  sim­  Şi  poetul  de  o  precisiune  şi  impe-   le  slăbeşte  zi  de  zi  şi  nu  lasă  ca  trupul
              patizat  şi  dujmănit  in  vieaţă,  după  cum   cabilitate  clasică,  a  simţit  atunci,  că   lor  fraged  să  se  desvolte  după  cerinţele
              serica  literatură  pură,  sau  ieşia  pe  arena   are  şi  inimă  românească,  şi  a  încercat   moderne,  să  se  întărească  şi  să  devină
              amăgitoare a esteticei.             coarde  noui  ale  lirei,  ca  să  ne  dea   ceea  ce  ar  trebui  să  fie  :  oglinda  ferme­
                Ca  estet,  a  fost  de  o  infatigabilă  vi­  câteva  pagini  A  emoţionante,  în  legătură   cătoare  a  poporului  român,  cu  calităţile
              tejie,  deşi  n’a  prea  avut  prilejul  să  adune   cu  viaţa  românească  ce  o  descoperise   lui caracteristice.
              pe  acest  tărâm,  decât  înfrângeri.  Cel   in Săliştea Sibiiului şi împrejurime.  Gemenele  răului  este  chiar  la  baza
              dintâiu  roman  al  său  In  faţa  vieţii  a  pro­                      acestor  aşezări  şi  el  provine  din  lipsa
              vocat  aprecierea  corosivă  â  lui  Dobro-                             unui  regulament  modern,  după  care  o-
              geanu-Gherea,  care  l’a  clasat,  delà  în­  Am  avut  prilejul  să-l  întâlnesc  o  sin­  raşele  ar  trebui  să  se  conducă.  Lipsa
              ceput, printre                                             gură  dată,  la   unui  criteriu  stabil,  amestecul  nefast  al
              cei  lipsiţi  de                                           un b a n c h e t    politicei  de  partid  şi  amestecul  adesea
              talent,  pore-                                             în  Cluj.  In   inoportun  al  statului  fac  ca  oraşele  ro­
              clindu-i : pe­                                             sala  cea  mi­  mâneşti  să  tânjască  şi  ca  ele  să  nu  se
              simistul  déla                                             că  a  hotelu­  poată  desvolta  in  niciuna  dintre  direc­
              Solenri.                                                   lui New-York   ţiile,  pe  care  ar  trebui  să  le  înfăţi­
               Şi  Dobro-                                                am văzut cum   şeze.
              geanu-Ghe-                                                 şi-a  şters  la-   Acest  lucru  l’am  văzut  in  primul
              rea,  de  data                                             c r i m  i l e ,  in   rând  noi  Ardelenii,  cari  am  cutreerat
              asta, nu avea                                              două rânduri,   graniţele  strâmte  ale  vechiului  regat  şi
              dreptate. Dui-                                             când  un  o-   de  aceea  nu  este  de  mirat,  că  tot  de
              ilu Zamfires­                                              ralor  i-a  tăl­  aici  s’a  pornit  şi  iniţiativa  lăudabilă
              cu s’a dovedit                                             măcit  senti­  de-a  întemeia  o  „Uniune  a  oraşelor  ro­
              pe  urmă,  un                                              mentele  cu­  mâne“,  cu  frumosul  scop  de-a  apăra,
              talent adevă­                                              rate  ale  Ar­  sprijini  şi  reprezenta  interesele  adminis­
              rat, cizelat, la                                           dealului  faţă   trative,  materiale  şi  morale  ale  oraşelor,
              adăpostul                                                  de vechiul re­  de-a  ridica  nivelul  administraţiei,  de-a
              metropole 1 or                                             gat.         pune  desvoltarea  ştiinţei  şi  desvoltatele
              c u l t u r a l e ,                                         In  răspuns,   experienţe  practice  streine  in  folosul
              unde il trimi­                                             deşi  glasul ii   lor  şi  de  a  crea  o  procedură  adminis­
              sese  misiu­                                               tremura 1^ in-   trativă  unitară  pentru  toate  oraşele  din
              nea lui de dl-'                                            c c pUt, ijî^â   România Mare.
              plomat. Stilul                                             regăsit  repe­  ldeea  acestei  uniuni,  este  o  mândrie
              Iu ¡fără a avea                                            de  siguranţa   pentru  noi  să  spunem,  porneşte  din  iu­
              o notă de in­                                              lui  de  arbi­  bitul  nostru  Cluj  şi  ea  se  datoreşte  vred­
              tensă  şi  co­                                             tru  al  ele­  nicului  primar  al  acestui  oraş,  d-lui  Dr.
              m  u n i c a t i v ă                                       ganţei şi dem­  Iulian  Pop  şi  tovarăşului  său  de  muncă,
              căldură,  era                                              nitatea.- ce o   d-lui consilier Dr. Emil Dandea.
              de  o  limpe­                                              reclama pres­   Congresul  ţinut  in  11  Iunie  a.  c.  in
              zime elegan­                                               tigiul  lui  de   sala Prefecturii din Cluj, este opera aces­
              tă  şi  rece,ca                                            prezident  al   tor  oameni,  dar  dacă  el  a  succes  atât
              aceea a cleş­                                              Camerei...   de  splendid,  aceasta  se  datoreşte  desigur
              tarului.                                                    El  p l e a c ă ,    şi  entuziasmului  şi  înţelegerii  adânci  a
               In romanele                                               prea  de  tim­  celorlalţi  primari  ai  oraşelor  României,
              lui,  cari  in­                                            puriu,  şi  în-   cari  au  simţit  în  adevăr,  că  oraşele  ro­
              dică adevăra­                                              tr’un  fel  cu   mâneşti  trebuie  scuturate  din  letargia  in
              tul  inceputal                                             totul neaştep­  care  zac  şi  trebue  mai  ales  ridicate  cât
              acestui gen li­                                            tat.         mai  neîntârziat  la  rangul  lor  de  focare
              terar  în  lite­                                            Mai  avea,   ale  vieţii  sociale,  culturale  şi  economice
              ratura  noas­    DUlLIb ZAMFIRESCb, marele scriitor şi     desigur,  incă   a României.
              tră,  s’a  oprit   fost preşedinte al Camerii, mort repentin în   multe descris   Congresul  din  11  Iunie  din  Cluj,  este
              şi asupra Ar­                                              şi  noi  mai   doar  începutul  muncii  grele,  care  aş­
              dealului. Ko-             săptămânile trecute.            B puteam avea  teaptă  pe  primarii  oraşelor  româneşti.
                                                                        B             Pentru  ca  munca  lor  să  fie  dusă  la  iz­
              mânui* îndreptări eo glorificare a Ardea­  destule  clipe  de,.elevare  sufleteascâ  ce-   bândă,  ei  vor  trebui  să  stăruie  mereu,
                                                                       r
                                                       v
              lului,  trecând  binişor  peste  cadrele  vero­  tindu-l. ’      ’   9  să  stăruie  necontenit,  să  stăruie  intruna.
              similităţii.  Chiar  şi  atunci,  la  apariţia  lui,   Acum  că  a  plecat  fără  să-şi£ia  adio   Noi  cetăţenii  oraşelor  le  cerem  acest
              ne-au  surprins  accentele  lui  de  lirism   delà nimeni,   admiratorii  şi  adversarii  se   lucru  şi’n  lupta  lor  au  sprijinul  nostru
              şi  exagerări.  Pe  atunci  in  vechiul  regat   intrec intru a-i   aduce  elogii,  şi  a-l  a-   moral  şi  toată  îndârjirea  noastră  de-a
              nu  ne  cunoştea  decât  d.  N.  Iorga.  Socie­  şeza  alături  de  cei  mai  distinşi  repre­  ne  putea  creia  oraşele  higienice,  oraşele
                                                            de
              tatea  scriitorilor  români  se  oprise  ce  e   zentanţi ai gândirei româneşti.  sociale,  oraşele  culturale,  oraşele  mo­
              drept,  pe  o  seară  la  Sibiu  şi  Arad,  dar   h  şi  aceasta  o  gratitudine,  ce  so­  derne,  demne  şi  necesare  unei  ţări,  care
              încolo  habar  n’avea  nimeni  dincolo  de   seşte  după  bunul  obiceiu  al  nea­  vrea să trăiască. - .
              Carpaţi,  să-şi  apropie  urechea  măcar  de   mului nostru — cu o mică întârziere.
              sufletul  cultural  al  Ardealului.  Boierii                                      Dr. Sebastian*Borncmisă-
              treceau  la  băile  din  Apus,  şi  dela  gea­
              mul  vagonului-restaurant  aruncau  o  pri­
              vire  fugară  acestui  petec  de  pământ,  pe
              care  ¡1  cunoaşteau  tot  aşa  de  puţin,  pO
              cât  cunoşteam  noi  o  plasă  din  Turtu-
              caia...
                   Duiliu Zamfirescu a fost printre acei
                   foarte puţini, cari şi-au permis gestul
   1   2   3   4   5   6   7