Page 8 - 1922-12

N r . 1 2 . C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - Pag. 183.

premaţie, care este totdeauna o pri­ niceri, cari aduc de obiceiu pieirea
mejdie pentru graniţele unei ţări. unei ţări.
Chestiunea minorităţilor privindu-o Elementele acestea există şi în
ca o chestiune economică, în felul Ardeal şi în Basarabia. Ele se re­
acesta înţelege să şi o rezolve. crutează din boierimea maghiară şi
Chestia limbei, a bisericei şi a în­ rusească, care găseşte pe zi ce trece
văţământului — sunt doar semne tot mai multe legături de sânge cu
exterioare ale problemei minorită­ românizmul şi care a stors atât de
ţilor şi acestea se pot uşor rezolva, aspru în trecut deopotrivă pe ţăra­
fcăci, spune d-1 Erdelyi, o limbă de nul maghiar şi rus ca şi pe cel ro­
DAM DE stat trebue să existe, şi aceasta nu mân.
poate fi decât limba majorităţii, Vechile rele din ţara veche şi
omul cuminte însuşeşte această limbă anume : dăinuirea marei proprietăţi,
#eaHîia pentru a putea avea contact cu oa­ sistemul administrativ nenorocit, care
menii de pe-o rază cât mai întinsă,— se sprijineşte pe politica de partid,
CHESTIUNEA MINORITĂŢILOR IN dar în ţinuturi locuite de minori­ şi justiţia, care are autoritate, dar
tăţi, cari nu cunosc limba statului, nu are prestigiu, trebue să înceteze,
ROMftNIA MANE.
este barbarie să trimiţi funcţionari dacă vrem, ca elementele constitu­
Ziaristul maghiar Victor Erd^lyi şi judecători cari să nu cunoască tive ale României mari să se con­
(Aradi), cunoscut publicului româ­ direct limba acelora, pe cari îi ad­ topească şi să creeze în adevăr statul
nesc ardelean încă dinainte de răz- ministrează şi cărora le împart unitar şi trainic.
boiu pe urma lucrării sale „Cate- dreptatea. Programul de urmat, pentru acest
rina Doamna noastră“ precum şi pe A sili limba maternă a cuiva scop, d-1 Erdelyi îl schiţează astfel:
urma articolelor sale îndrăzneţe, în este un atentat anticultural, este o 1. Executarea cinstită a reformei
cari a avut, nu odată, tăria să spună crimă ruşinoasă. agrare;
adevăruri crude înfruntând pentru Chestiunea bisericească are două 2. Ajutorul necesar pentru gos­
aceasta ura şi desconsiderata stă- laturi: pe cea a credinţii, care este podăriile ţărăneşti nou înfiinţate, ca
pânirei maghiare, — a început o un lucru sfânt şi pe cea a bisericii ele să-şi poată procura inventarul
publicaţie periodică sub titlul „Stu­ propriu zise, care, când e vorba de de lipsă ;
dii sociologice“ şi în cel dintâi nu­ biserică de stat, e element de re-
măr al acestei publicaţii tratează acţiune al statului, iar când este 3. Organizarea exportului pro­
„chestiunea minorităţilor din Româ­ vorba de bisericile minorităţilor, duselor'“ agricole din Basarabia;
nia Mare“. aceste servesc când reacţiunea din 4. O nouă lege a minelor şi o
Cetind broşura d-lui Erd^lyi, în dreapta, când pe cea din stânga. politică minieră de stat sănătoasă
creerul omului se ’nchiagâ vrând Important este libertatea credinţii în locul legii vechi din Ardeal, care
nevrând icoana vremurilor vechi, şi nu a bisericei. are urmări foarte păgubitoare;
care sunau şi răsunau de chestiuni Chestiunea învăţământului tre­ 5. O exploatare de păduri u-
de naţionalitate, de probleme şco­ buie să fie tratată de oameni de nitară şi sănătoasă.
lare şi religioase ale cetăţenilor ma­ 6. Rezolvarea pe baza unui pro­
ghiari cu „buze române, slovace, cultură. In momentul, în care şcoala gram unitar a chestiunilor de pe­
, sârbe, etc“... şi ţi se pare—în urma ajunge un teren de manifestare a trol, gaz metan, cărbuni.
„politicei de sâcăială“, ea şi-a per-
înfăţişării în astfel a lucrurilor de Interesele economice ale neamu­
către d-1 Erdilyi, că lumea veche dut orice drept la existenţă. Poli­
tica şcolară a vechei Ungarii a dat rilor care trăesc în România Mare
încă nu a dispărut pentru totdeauna, uriaşe masse de analfabeţi, cari au sunt atât de mult comune şi iden­
că spiritul ei exclusivist mai dăi­ fost sprijinul cel mai de preţ al tice cu interesele României Mari,
nuieşte încă, doar că în altă formă încât a lucra împotriva acestora,
şi cu alte tradiţii î reacţiunei cele mai negre. Dacă po­
litica românească va reuşi să lase însemnează a lucra împotriva ţării.
D-1 Erdelyi nu vorbeşte cu pa­ De aceea datoria oamenilor politici
timă şi nici cu ură, nu linguşeşte în întunerec massele minorităţilor şi ai acestei ţări este a cunoaşte inte­
şi nu exagerează; un obiectivism să le transforme într’o cireadă de resele României Mari şi a lucra cu
mult-puţin rece stăpânindu-i con­ analfabeţi, aceştia vor deveni în
curând instrumentul cel mai de preţ toată sinceritatea şi cu tot patrio­
deiul, — d-sa este calm, şi sincer,
se pare, şi astfel broşura a-sale este al reacţiunei, care este destul de tismul pentru consolidarea ei.
un preţios element de judecată pen­ puternică de altfel în România Mare. Dr. S. B.
tru cunoaşterea „chestiunii minori­ Pentru a pune pe temelii trai­ S2
tăţilor din România Mare“. nice România de azi, este necesar
Sociolog şi încă de cel stăpânit a pune capăt politicei, care a pro­
de idei democratice nefalşificate, dus mişcările ţărăneşti de altădată
d-1 Erdelyi dupăce arată în ce constă şi a nu continua sistemul politic,
chestiunea minorităţilor în ţara noas­ care a adus pierzarea „vecinilor mu­
tră, care este un stat în formaţiune tilaţi“. Bărbaţii politici ai ţării as­
şi nu un stat mărit, spune dela în­ tăzi nu mai e permis să facă o po­
ceput că problema minorităţilor nu litică românească, ci o politică a
poate fi rezolvită decât de un gu­ României Mari. Continuarea unei
vern, care într’adevăr înţelege să politici de reacţiune, e drept, va
lucreze pentru binele şi fericirea zdrobi minorităţile, dar prin aceasta
României Mari şi nu pentru o su­ va înfiinţa şi armata aceea de ie­