Page 13 - 1922-13
P. 13
Nr. 13. C O S I N Z E A N A Pag. 205.
tărie“ unde întră drumul delà satul închizându-sc a treia stagiune a Teatrului fi avut şi el destui spectatori şi artiştii
nostru, zării pe lelea Nuţă ghemuită Naţional din Cluj, să nu ni se vorbească lui nu ar fi avut atâtea amare decepţii,
în fundul carului îndemnându-şi caii numai de sălile goale şi de greşitele de văzând că talentul lor se pulverizează in
ducţii ce se pot trage din aceasta.
faţa unei săli goale şi care de cele mai
spre casă. Fără să vreau îmi veniră Povestea sălilor goale o ştim şi noi, multe ori era goală pentrucă nu era cu
în minte vorbele ei : „când eram desigur. Ea inşă nu este aceea, pe care ce să se umple.
în vremea mea în timpul măritişu o şoptpsc toate vrăbiile pe toate gardu Stagiunea a treia a Teatrului Naţional
lui, doi peţitori am avut deodată. rile. Ea este alta. din Cluj, după ce a jucat 16 premiere, s’a
Clujul nu este un oraş românesc. Cele
închis. Munca însă n’a încetat, decât
Amândoi de neam, purtau cizme, câteva sute de funcţionari aduşi aici şi ar pentru o scurtă odihnă şi ca să reînceapă
unul cu turecii tari, iar celălalt cu mata încă nu constituie românitatea Clu curând cu avânt, cu dragoste, cu devota
ei moi şi tot ini-am ales pe Ghiţă jului. Comerţul şi industria lui este străină, ment, din partea Directorului, ca şi a ar
ăsta al meu cu opinci“... şi incă streină de-abinele şi aşa elemen tiştilor.
tul cercetător de teatru este foarte redus.
Stagiunea, care va veni, va fi poate
S3 Streinii la teatrul românesc nu vin, cum tot atât de vitregă, ca şi aceea care a
merg la operă. Deci publicul de teatru se trecut. Faţa sălilor goale insă nu va în
reduce la cele câteva sute de funcţionari semna nici in viitor, dupăcum nu a în
plătiţi atât de slab, că zău, este un lux semnat nici în trecut, că Ia Teatrul Na
pentru ei să cerceteze şi teatrul, la cele tional din Cluj nu se lucrează şi nu se
câteva sute de studenţi săraci şi la 10—20 înţeleg rosturile.
de familii mai cu dare de mână, care nu Sălile goale vor povesti numai de ane
sunt de funcţionari. mia elementului românesc în oraşul Cluj,
Or, cine poate spune, că aceste ele vor povesti de durerea şi de ruşinea
mente n’au cercetat în deajuns teatrul? noastră, şi dacă vreţi, ele vor ţipa, ca să
Nimeni, de sigur, se audă la Bucureşti, că despoierea Clu
jului de elementele lui de românizare
este o miopie politică şi o destrăbălare
care se răzbună cumplit pe arta româ
DĂRI UDE nească, pe cultura românească, pe co
merţul şi industria înfiripată de elemente
româneşti şi pe, — ei, dar de ce să mai
#EAH!A înşirăm pe ce, când o putem spune cu
un cuvânt : pe toată viaţa românească a
Ardealului.
Dr. S. Borncmisa.
a treia stagiune a Teatrului Na
tional din Cluj.
“ Teatrul National din Cluj de supt fe
ricita direcţie a d-lui Zaharie Bârsan, ma
rele artist şi cunoscătorul adânc âl gus
tului artistic ardelenesc, — şi-a închis
porţile şi cu aceasta s’a lăsat cortina
peste a treia stagiune a acestui teatru.
Trei ani de teatru românesc In capitala
Ardealului, in Clujul celei mai negre re-
acţiuni intolerante de odinioară, este cea
mai vorbitoare dovadă de câtă muncă,
din partea directorului şi a artiştilor deo
potrivă, de câtă energie, de câte sacrificii,
din partea publicului ca şi a statului, s’au
făcut pentru a putea menţinea acest teatru.
Că el a avut zile negre, că de multe
f' ori admirabilii noştri artişti Clujeni au
j trebuit să joace şi in faţa sălilor goale,
este adevărat! Şi cu toate acestea, cine
* ar putea zice, că vinovaţi de puţina frec
venţă a tea’rului ar fi artiştii ori Direc
ţiunea? Om «cu simţ pentru realitatea întemeietorii „Luceafărului“. La 1 Iulie s’au
aspră a vieţii dela noi nu poate afirma Dl Zaharia Bârsan, împlinit 20 de ani decând revista „Lucea
acest lucru. Căci in, adevăr, ce lasă de Directorul „Teatrului Naţional“ din Cluj fărul“ a fost întemeiată de o mână deţi
dorit în jocul lor d-na Olimpia Bârsan, în rolul lui ¿Vlaicu Vodă“. neri universitari entuziaşti, cari intr’o clipă
Jana Popovici, Stanca Alexandrescu, de fericită inspiraţie au pus atunci bazele
Natal ia Ştefanescu şi apoi domnii : Şi cu toate acestea Teatrul Naţional celei mai bune reviste literare, pe care a
Stănescu Papa, Neamţu-Otonel, Ghiberi- din Cluj putea şi merita să aibă o soarte avut-o vreodată „Ardealul“.
con, Mihailescu-Brăila, Vasilescu, Ştefă- mai bună. Pentru acest lucru insă nu Aceşti tineri întemeietori de revistă au
nescu şi toţi ceilalţi, pe cari dacă nu-i trebuia desfiinţat caracterul de capitală fost: Alexandru Ciura, şef redactor al re
amintim cu numele, o facem numai pen- a Ardealului al oraşului Cluj. vistei, Octavian Goga, Ioan Lupaş, Ioan
trucă condeiul alunecă prea repede supt Partidele politice ar fi trebuit să înţă- Montani, Ioan Lapedatu, Vasile Moldovan,
năvala gândurilor, care ne vin vorbind leagă, că chiemarea Clujului este să re- Sebastian Stanca, Dionisie Stoica şi Georgc
de teatrul românesc din Cluj. preziute in această parte de ţară cultura Zăria.
Un teatru, care a avut succese, ca cele şi caracterul vieţii româneşti şi în conse Revista întemeiată de ei a întrecut re-
pe care le-a avut Teatrul Naţional din cinţă ar fi trebuit să-l întărească, să-I numele celor mai mulţi dintre creatorii de
Cluj in această a treia stagiune cu pie românizeze prin toate mijloacele, pe toate odinioară, dar astăzi, când ţinem să spu
sele : Chiemurea Codrului, Heidclbergul căile. nem un cuvânt despre revista, care a fost
de altădată, Hero şi Leandru, Azilul de Singură concentrarea administrativă a îngropată şi ea, ca atâtea alte lucruri bune,
noapte, Bolnavul închipuit şi Vlaicu Vodă, Ardealului la Cluj oferea această frumosă de uriaşul războiu, ne aducem cu drag am inte
— este un teatru condus nu numai cu perspectivă. Sutele şi miile de vizitatori şi pomenim cu gratitudine numele acestor
adâncă pricepere artistică, ci şi cu artişti, români zilnici din provincie ar fi dat Clu tineri entuziaşti, cari au simţit la un mo
in cel mai inalt înţeles al acestui cuvânt. jului nota românească, care îi lipseşte, ar ment dat atât de imperios nevoia uuei re
Aşa vedem noi, cei născuţi peste aceste fi ajutat comerţul şi industria să se în naşteri literare şi culturale in Ardeal.
plaiuri, realitatea şi cine o vede altfel, figă aici cu toată tăria şi cu toţi sorţii Dintre întemeietorii revistei „Luceafă
ori nune cunoaşte,ori se inşală. De-aceea, de trăinicie şi astfel Teatrul Naţional ar rul“, acei cari au persistat in literatură, au
