Page 14 - 1922-13
P. 14
Pag. 206. C O S 1 N Z E A N A Nr. 13.
Toate fotografiile sunt luate de Iuliu Nagy.
Aspectul după potop al străzii Vasile Naşcu. Aici au fost cele
3 case ale lui Nusbaoher de care n’a mai rămas nici urmă. Aici au fost ’grădinile dintre străzile Vasile Naşcu ;şi Grăni
Aici s’au înecat Rothmann Hersch, Istrate Firoana, 2 copii ai
lui Ionică Nistor şi Nistor Rodovica. cerilor. Azi e pustiu şi numai piatră pe piatră.
ajuns nu numai scriitori de frunte, ci şi copul — pe femee şi aceasta a fost apoi mintim pe aceea, care s’a făcut de către
oameni de mare valoare socială ; alţii oa aşezată pe catafalc şi pregătită de îngro D-na Aurelia Pipoşiu, vrednica directoare
meni de ştiinţă şi apreciaţi ziarişti şi nu păciune. Pe când lumea se pregătia să a Internatului dela „Liceul Regina Maria“
mai câţiva s’au despărţit de aceste fru o conducă însă la groapă, aceasta s’a ri din Cluj, cu peste30 de eleve dela această
moase şi utile îndeletniciri, rămânând dicat deodată de pe catafalc şi a început şcoală. D-na Pipoşiu a condus pe tinerele
însă şi ei elemente fruntaşe ale vieţii să-şi spună voinţa din urmă Vorbea aiu sale excursioniste prin Moldova şi Buco
noastre culturale din Ardeal. rea, dar se înţelegea din vorbele ei totuş, vina şi a cercetat printre alte oraşe glo
4
Special pomenim numele lui Dionisic că dă sfaturi urmaşilor şi face dispoziţii. rioşii Mărăşeşti, Iaşii şi Cernăuţii. In Iaşi
Stoica, care dupăce a părăsit băncile uni Lumea văzând moarta reînviată, s’a um elevele conduse de d-na Pipoşiu au con
versităţii, a desvoltat o frumoasă activi plut de groază şi au căzut cu toţii în tribuit cu admirabile dansuri naţionale la
tate ziaristică şi în marele războiu a plătit ghenunchi, părându-li-se reînvierea moar reuşita unei serbări, cu care ocazie d-I
cu sângele lui realizarea acelui vis fru tei o minune divină. Starea aceasta a ţi ministru Mârzescu a ţinut să felicite pe
mos, pe care Pa cântat atât de sguduitor nut cam un sfert de ceas, după care fe d-na Pipoşiu de felul cum ştie să dea
unul dintre tovărăşii lui din comitetul de meia a căzut iarăş pe-spatc pe -catafalc educaţie extraşcolară elevelor sale.
redacţie a revistei „Luceafărul“. şi doctorul, care a sosit în pripă, a con
Sfârşind această „floare de-o zi“, nu statat şi el de data aceasta, că femeia e
putem să nu exprimăm dorinţa de-a ve moartă în adevăr.
dea cât mai multe elemente noi, care să * \ Ghicitori.
continue firul tradiţional al literaturii în Câţi emigrează în America. Se ştie, că Ame
Ardeal cuacelaş suflet, cu aceiaşi pătrun rica după încheierea păcii a stabilit o Ghicitoarea publicată în No. 11
dere şi inţelegere, pe care au dovedit-o cotă pentru fiecare ţară europeană, peste
- cu-s 20 de ani aceia, care au întemeiat care alţi emigranţi nu primeşte. O statis al revistei se desleagă în felul ur
evista „Luceafărul“. tică ieşită acum arată că din Germania mător :
Dr. S. B. abia mai sosesc în ultimele săptămâni
câte 100 de persoane zilnic. In anul trecut
*
„Ce nu ştie Societatea Scriitorilor Români?“ din Germania au emigrat în America
La notiţa publicată în numărul trecut d-1 16.158 de inşi, deşi cota Germaniei este
Al. Ciura ne dă următoarele lămuriri. To de 68.039. După Germania cea mai mare
varăşii d-sale de muncă literară: I. Agâr- cotă o are Anglia, care are drept a tri
biceanu, Maria Cunţan, Octavian Goga, mite în America 77.206 suflete. Anglia
Ion Scurtu au fost aleşi membri ai S. S. însă n’a uzat de această cotă şi în anul
R. in 1009, Oct. C. Tăslăuanu în 1911. trecut abia a trimis 35.935 oameni. Cei
Atunci în 1911 a fost descoperit şi d-sa, mai mulţi emigranţi i-a trimis Italia. Nu
deodată cu şezătorile aranjate la Sibiiuşi mărul acestora este de 42.098, care com-
Arad. Aici a fost chiemat să participe, plectează aproape întreagă cota Italiei.
dar nefiind membrii al Societăţii a refuzat Din Polonia au emigrat 26.103, din Rusia
să ia parte, cu toate telegramele, in care 22.891, din Cehoslovacia 14.083, din Ju-
prezidentul de atunci Eni. Gârleanu afirma goslavia 6.641, — ceeace acopere apro
că e o neînţelegere la mijloc, fiind d-1 C. ximativ în întregime cotele acestor ţări.
membru. Singura care a epuizat repede cota, a fost
Acceaş afirmare a făcut-o în faţadsale, Ungaria, care a trimis 5.635 de emigranţi.
un alt prezident al Societăţii, d. M. Dra- Din Austria, cu toată mizeria, sau poate
gomirescu. chiar din cauza aceasta, n’au emigrat de
In realitate d-1 C. n’a fost nici odată cât 5.952 de inşi, deşi cota Austriei este
membru al Sociefăţii şi nu reflectează nici de 7.444.
pentru viitor la această onoare... *
* Excursii şcolare. Un obiceiu bun este acela
Moarta 'nviatâ. In Beclean s’a petrecut de a face la sfârşitul anului şcolar ex
un caz interesant de înviere din morţi, cursii cu elevii în diferitele părţi ale ţării.
care a zguduit adânc toate sufletele ţăra Mai mult ca orice, aceste excursii pregă
nilor din sat şi împrejurimi, dându-le un tesc deplina unitate de mâne, şi cele vă
bogat material de discuţii şi de superstiţii. zute de micuţii şi tinerii excursionişti ră
Intr’una din zilele trecute cu prilejul mân adânc săpate în sufletul acestei ti
unei furtuni mari, un trăznet a izbit într’o nere generaţii, care va fi generaţia de
poartă, unde se adăpostea o femee. Ful mâine. Printre numeroasele excursii fă Cele 3 nume scumpe nouă tutu
gerul a omorât —aşa a constatat necros- cute şi de elevii şcoalelor din Ardeal, a ror sunt: Maria, Carol, Ferdinand.
