Page 2 - 1922-15
P. 2
Pag. 226. C O S I N Z E A N A Nr. 15.
C o n s iliu l d e c o r o a n ă d e la 1 4 A u g u s t 1 9 1 6
Din faptele trecutului să luăm nădejde pentru viitor!
Şase ani de grele sbuciu- ţionat şi voia cu orice preţ să ’n-
mări, în care s’au sleit toate vingă rezistenţa, la care se aştepta
puterile economice şi financiare din partea d-lor Carp, Maiorescu şi
Marghiloman.
ale ţârei, în care .de multe ori Deschizând consiliul, M. S. Re
s’a ofilit nădejdea şi s’a întu gele Ferdinand declară, că a con
necat pe câte-o clipă şi cea vocat Consiliul de coroană nu pen
mai sobră judecată, şase ani tru a-i cere sfatul, deoarece hotărîrea
în viaţa unui popor nu pot în dânsului este luată, ci de-a cere în
acele clipe -mari concursul tuturor
semna, de sigur, un popas, un diriguitorilor ţării. Situaţia fiind de
jubileu, pentru nickun eveni aşa natură, că neutralitatea, nu se
ment, oricât de măreţ ar fi el. mai poate păstra, balanţa războiului
Simţim, cu toate acestea, înclină pentru Antanta şi Româ
astăzi, când se împlinesc nia având să aleagă, nu poate merge
şase ani de când România decât alăturea de aliaţi şi împotriva
puterilor centrale. Regele adause
mică şi gâtuită între cordonul apoi, că dânsul a trecut peste pro
de fer din'.re Carpaţi şi Prut a pria Sa durere, că s’a învins pe
aruncat zarul şi a pornit cel sine însuşi şi tocmai această vic
mai sfânt războiu, din câte s’au torie este indiciul, că a ales drumul
dus vreodată, că este o datorie a cel bun pentru România. Cunoscând
puterea unirii dintre partide, cere
noastră, ca să deschidem car tuturor oamenilor politici, ca să-i
tea trecutului şi să recităm pa stea întru ajutor.
gina cea mai luminoasă, pe care Generaîul Prezan Fixând cu privirea pe d-1 Carp,
istoria ne-o înregistrează. *— comandantul geiK-ral al armatei___române Regele Ferdinand încheie :
Consiliul de coroană din 14 in cursul războiului. In prima parte ă •- - ----Vă rog, dati-mi concursul 0
campaniei a comandat armata de Nord,
'
D-tră!
August 1916 este unul dintre care a avut strălucite succese in luptele După M. Sa vorbi d-l ministru-
din Transilvania.
acele evenimente, cari nu se preşedinte Brătianu. România—de
întâlnesc de două ori nici în clari d-1 Brătianu — nu poate ră
viaţa unui neam, necum a unei mânea neutră, într’un războiu, unde
generaţii. Cunoaşterea lui este se decide de soarta lumii. Ea tre
buie să urmărească realizare unităţii
o datorie mai ales pentru noi, sale naţionale, dat fiind, că aceste
cei de astăzi, crre am crezut, împrejurări nu vor mai reveni nicio
am luptat şi am biruit! Iată de dată de azi înainte. Refuzul Italiei
ce, în numărul acesta revista de-a merge alăturea de puterile
„Cosinzeana“ continuând un fir centrale ne dă şi nouă toată liber
tatea de acţiune. De altfel şi ţara *
tradiţional al ei, prăznuieşte şi el . Brătianu — sunt deja an
cu toată căldura aniversarea a gajaţi alături de aliaţi şi nu mai
şasea dcla Consiliul de coroană pot da înapoi. Toată ţara şi toţi
din 1916 şi dă cetitorilor săi Românii dc peste munţi aşteaptă cu
impacienţă întrarea României în
următoarele amănunte asupra războiu.
acestui eveniment. Dl Take Ionescu declară că în
*
ţelege suferinţele, pe care a trebuit
Consiliul de coroană din 14 Au să le încerce M. R. Regele, luând o
gust 1916 s’a ţinut în palatul Co- astfel de decisiune şi-l asigură că
troceni fiind prezenţi membrii gu va găsi pentru aceasta cea mai stră
vernului prezidat de’ Ion I. C. Brâ- lucită recompensă în dragostea în
tianu, d-1 Ferekide, preşedintele ca tregului popor unit. Dânsul, fericit <
merei, d-1 Robescu, vicepreşedintele că se realizează ceeace a cerut de
Senatului, foştii miniştiii preşedinţi doui âni de zile mereu, îi dă re
Petre Carp,’ Teodor Rosetti’ Tit’u Generalul francez Berthelot gelui şi guvernului întreg concursul
Maiorescu şi şefii de partide : Nicu marele nostru prietin şi eminentul militar, său necondiţionat.
Filipescu, Take Ionescu şi Alexan şeful misiunei militare franceze în Ro D-1 Alexandru Marghiloman îşi
dru Marghiloman. mânia. Refacerea armatei noastre din pri exprimă regretul, că guvernul s’a
măvara anului 1917 se datoreşte în bună
Regele Ferdinand era vădit emo- parte generalului Berthelot. angajat. Nu se ştie, care va fi sfâr-