Page 4 - 1922-15
P. 4
/
a
Pag. 228. C O S I N Z E A N A Nr. 15.
trasta cu vârsta sa înaintată. Tot nele inimei, ceeace poate .n’au făcut după o chibzuinţă matură şi e con
ce a spus Brătianu, este lucru se şi pentru d-l Maiorescu, cunoscând vins, că hotărîrea aceasta cores
cundar, declară d-i Carp. Ceeace sentimentele lui cele adevărate. punde intereselor ţării şi ale Di
interesează este să ştim nu cine va D-l Brătianu adause, că are scri nastiei : el crede că lucrând astfel
fi victorios, ci cu cine să mergem sori dela d-1 Alexandru Vaida şi va face şi mai indisolubile legătu
noi, chiar şi în cazul dacă am fi alţi Români din Transilvania, cari rile dintre ţară si coroană. Ceru
învinşi. Ceeace a spus d-1 Brătianu desminţesc afirmaţiunile d-lui Ma ajutorul tuturor Românilor şi ter
despre Unguri şi Bulgari, este fără iorescu. mină cu cuvintele : „Cu Dumnezeu,
valoare. Acest războiu se va termina Acesta, Maiorescu, răspunse că înainte!“
ori cu heghemonia germană, ori cu guvernul ar fi putut trata cu Un *
heghemonia rusească. Aceasta din gurii pentru îmbunătăţirea sorţii La şase ani dela acest me
urmă marchează sfârşitul României, Românilor din Ungaria.
căci ea barează drumul spre Con- De data aceasta întrerupe pe morabil Consiliu de coroană,
stantinopol. Chiar interesul Dinastiei d-1 Maiorescu M. S. Regele decla desvelind publicului din Ardeal
cere a fi mai mult împotriva Ruşi rând că încă dela începutul războ tainele lui, ridicăm glasul nos
lor, căci o Rusie victorioasă nu va iului a cerut Germaniei şi contelui tru deasupra sterilelor lupte de
tolera în România o dinastie streină, Czernin, ca să acorde Românilor partid şi aducem omagiul nos
germană, ci va instala pe tron o din Ungaria cel puţin acele drep
dinastie Ghica sau Sturza. Regele turi, pe care le au Ceho-Slovacii tru făuritorilor României Mari
are deci datoria a se opune acestei în Bohemia. Înainte de războiu îm şi ’n primul rând M. S. Rege
politici şi a rămânea alături de păratul Wilhelm s’a dus în persoană lui Ferdinand şi vitezei armate
Germania. El nu poate da con la Viena cerând acest lucru pentru române, fără de concursul că
cursul său unei politici, care în Români, dar a fost refuzat. Regele rora pe aceste plaiuri mândre
semnează sfârşitul României. Cei adause că e ferm convins, că nici
trei feciori ai săi se vor bate, el Germania, nici nimeni altul nu poate poate nu ar flutura nici astăzi
însă va ruga pe Dumnezeu, ca ar face nimic cu privire la^cest punct. drapelul sfânt al României.
mata noastră să fie bătută, căci Dânsul însuş a tratat personal în Luptele de astăzi, mai mult
aceasta este singura salvare a Ro mai multe rânduri chestiunea aceasta, sau mai puţin loiale, dintre par
mâniei, altfel ea va fi perdută. dar fără succes. tide se vor stânge, ca mâine
M. S. Regele răspunse, că el
respectează toate părerile, dar ulti Urmară apoi mai multe discuţii vom dispărea şi noi, generaţia,
mele cuvinte ale d-lui Carp nu pot de felul acesta şi la sfârşit d-1 Bră care am făcut războiul, ceeace
fi decât efectul unei supărări, ele tianu încheie, că dânsul nu este trebuie însă să rămână este
nu pot veni dela inimă Adause sigur de victorie, dar chiar învinşi ţara, Ia mărirea şi consolidarea *
apoi, că dânsul na poate separa in fiind, ne vom asigura unitatea na căreia datori suntem cu toţii
teresele dinastiei de cele ale ţării ţională, dupăcum Italia învinsă Ia
şi că dinastia nu este germană, ci Navara, a realizat acelaş lucru câţiva să lucrăm cu tot devotamentul
română. ani mai târziu. Adause, că ia toată şi cu toată hotărîrea.
răspunderea pentru situaţie.
D-1 Titu Maiorescu întrebă gu Regele, punând capăt discuţiilor, Dr. S. B.
vernul, dacă a contractat angaja declară, că a luat această hotărîre
mente şi dacă el nu se poate de 10 x 0 -- • ~ U r
gaja de acestea.
D-1 Brătianu răspunse, că ţara
este angajată şi că nu mai poate
să se retragă. Făcu apoi un expo
zeu asupra tratativelor cu Aliaţii,
arătă ce teritorii a obţinut dela
aceştia şi că în ceeace priveşte drep
turile României de a participa la
congresul de pace, ea va fi admisă
ca egală cu celelalte puteri. El a
întârziat cât a putut intrarea în răz
boiu, dar simte că dacă ar mai în
târzia şi de-acum înainte, Aliaţii
vor trata cu Ungurii şi în astfel de
condiţii nu mai are dreptul să stea
la îndoială.
D-1 Maiorescu afirmă, că Ro
mânii din Ungaria nu vor unirea cu
România şi că preferă să rămână
sub Habsburgi dar apăraţi de Ger
mani împotriva Ungurilor.
D-1 Take Ionescu şi Brătianu îl
întrerupseră: Un grup de eleve şi de elevi din comuna Cojocna, in mijloc cu vrednicul preot
Gh. Suciu, la îndemnul şi stăruinţa căruia din comuna Cojocna cercetează şco
— Aceasta-i inexact. Românii lile din Cluj peste 80 de elevi şi eleve. La liceu 12, la şcoala civilă 23, la şcoala
din Ungaria lor le-au desvălit tai normală 26, la meserii peste 20.