Page 6 - 1922-15
P. 6
Pag. 230. C O S I N Z E A N A Nr. 15.
beze, a fost curiozitatea jurnaliştilor.
M. Sa i-a primit cu mulă bună
voinţă şi li-a povestit chiar impre
siile sale. Trecând prin Djibduti,
portul francez al Africei orientale,
suveranul annamit a fost plăcut sur-v
prins, de a auzi pentru întâiaşdată
aclamaţiile şi trigătele de vivat ale
populaţiei, pentrucă în Annam res
pectul mulţimei se exprimă printr’o
tăcere religioasă.
In diferite rânduri el a insistat
asupra simpatiei admirative, ce o
resimte pentru civilizaţia europeană
şi pentru Franţa, şi şi-a exprimat
dorinţa, de-a fi cunoscut şi privit
nu ca un "monarh asiatic, ci ca un
suveran modern.
împăratul Khai Dinh este al
doilea Suveran al împărăţiei Soa
relui, care calcă tradiţia veche şi
se desparte pentru câtăva vreme de
pământul ţării sale.
La plecarea sa o foaie indigenă
scria următoarele: „Rupând pentru
La capul scării vaporului „Porthos“ ministrul coloniilor d. Alberl Sarraut
ajută împăratului annamit, să pună piciorul pe pământul Franţei. prima oară cu regulele rituale atât
de severe, cărora antecesorii săi
loniilor a urat Suveranului annamit După prezentări repezi, M. Sa a li-au fost auguşti prisonieri în de
bun sosit pe pământul Franţei. - descins pe chei. curs de veacuri, împăratul Anna-
M. Sa Khai Dinh, cu o sinceră cor O trupă de tiraliori annamiţi a mului a cărui legătură cu Franţa
dialitate şi cu un surîs, care îi lu prezentat armele. Toţi erau decoraţi este atât de profundă şi de sinceră,
mina fineţa delicată a feţei, a în cu crucea de război franceză, iii a consimţit să părăsească pentru
tins mâna ministrului, exprimându-i sunetul goarnelor, împăratul întoarce câteva luni pământiii strămoşilor
bucuria de a se găsi pe pământul în jurul său tr privire plină de in săi. Gândind la viitorul ţârii sale,
francez. Odată cu împăratul a sosit teres. In faţa fotografilor s’a oprit la binele supuşilor săi, el a voit Ia
în ţară şi fiul său, prinţul Vinh parcă intenţionat. In marea mulţime invitarea reprezentantului naţiunii
Thuy în etate de 10 ani, vioi des de curioşi erau şi lucrători din port, protectoare, să se iniţieze asupra
chis, cu ochii mari limpezi, care va pe cari un serviciu de ordine îi ţi lucrurilor, cari an creiat grandoarea,
rămânea în ţară şi după plecarea nea mai la distanţă. forţa şi gloria Franţei“.
tatălui său, pentru a primi o edu Împăratul cu suita sa şi însoţi Suveranul annamit ştie să alieze
caţie occidentală. Deasemenea au torii francezi au plecat apoi Ia pre la delicateţa trecutului,’ un moder
mai sosit nepotul împăratului Vinh fectură, unde a fost oaspe două zile nism de o rară eleganţă. La plecare
Kao, o suită de mari demnitari an- înainte de a pleca la Paris. s’a pus în ordine cu toate divinită
namiţi şi generalul Pasquicr, care Una dintre primele manifestaţii ţile, asigurându-şi consilerii intimi,
domiciliază în oraşul Huc capitala ale obiceiurilor occidentale, pe care că-şi va păstra obiceiurile curat an-
Annamului. împăratul a âvut ocazia să o pro namite, cu dorinţa de a deveni un
M. Sa Khai Dinh, fiul său prinţul Vinh Thuy şi d. Albert
Grup de persoane annamite oficiale aşteptând pe chei Sarraut, ministrul coloniilor franceze, în saloanele pre
acostajul vaporului „Porthos“ pentru a-şi saluta Suveranul. fecturii din Marsilia.