Page 12 - 1922-16
P. 12
Pag. 252. : - - - - - - - - - - - C O S I N Z E A N A - - - - - - Nr. lrt.
gustărilor,'cii renumitele lor şnab- batem noi... dar la urma-urmelor Se vede că prezenţa noastră i-a
ţuri,-“care durează mai-tnai o oră.. ' noi vom învinge, căci. Râssia este trezit amintirea, căci scuturându-se
Apoi masă, o masă încărcată cu fel mare, bogată şi mult Ru.....us!“ ca dintr’un-vis urît, îşi împreună
de fel de mâncări şi vin negr.u Sgâlţăitul unui sughiţ adânc îl mâinile în dreptul frunţei şi începe:
„bordeaux;“ printre care mai scapă sileşte să se sprijine de maiorul —■ „Nu-s părale, nu-s părale,
— după obiceiul lor, - şi câte un nostru, care îşi freacă spicul bărbii „Nu-s părale nu-s,
pahar de „râ-chiiiu“ şuerat cu un între trei degete, la dreapta lui. „Nu-s părale mărânţale
accent de românească’ stricată de Discursul respectabilului Polcovnic „Şî fitiţă fârmăşale
Parircicuf ‘Jean? ni—1 tălmăceşte simpaticul. Jenică, „Nu-s... nu-s... nu-s...“
Drăcuşorul ăsta de jean -este o cel cu paharul misterios. Apoi braţele îi cad ca plumbul
mutră foarte simpatică. Mic de sta Urmează câteva clipe de linişte, pe masă, capul pe ele şi bătrânul
tură, — o stârpitură de om, — cu după care Ruşii încep a cânta din trece în lumea celor fericiţi...
-
nişte ochi de un albastru spălăcit melodiile lor orientale, tărăgănân-
ca zeama de scoici, ras de mustaţă, du-le în tonuri pline de armonie In mod deosebit mi-a atras aten
pare mai mult fată decât băeat. care impresionează. La ei petrece ţiunea un căpitan în floarea vrâstei,
Vorbeşte minunat franţuzeşte şi, ca rile fără muzică sunt ca mâncarea cu cizme de lac şi pantaloni al
oricărui Rus care îşi respectă nu fără sare. baştri ca cerul de Mai. Avea o în
mele, îi place cam binişor să tragă Stăruinţelor de a cânta şi noi făţişare impunătoare. Dar pe faţa
la măsea. Tot timpul se joacă, — ca le-am răspuns pe acelaş ton cu lui fragedă se citea o umbră uşoară
un copil, • - cu un păhăruţ rotund . S’a ruginit frunza de vii“ şi „Vino de tristeţe. L-am observat tot timpul,
w
la f u n d şi cu ochii aprinşi de fla Nello“... care le-au umezit ochii, când ceilalţi beau paharul până în
căra alcoholului, spune zâmbind că mai cu seamă Polcovnicului... fund, el sorbea odată de două ori,
„atunci se va lăsa de băut, când In pervazul uşei apare deodată, apoi îşi continua convorbirea înce
păhăruţul lui va sta drept pe Ca un spiriduş, Jean şi glasul lui pută cu camaradul Vasilică Popescu.
masă“...'' răsună limpede şi răspicat: Din când în când îi răsăria în col
De altfel, Jean este fac-totum-ul Café â la russe, Monsiers ! ţul gurei câte un zâmbet de durere.
acestui ospăţ. Ne ridicăm cu toţii ca să-l ur Se vede că sufere, că are ceva
Tot aşa de bine se prezintă şi măm în rândul al doilea, unde ne pe suflet! — mă gândeam eu.
ceilalţi ofiţeri care, cea mai mare aştepta pe semne renumita-i café â . M-am apropiat de ei.
parte,, vorbesc, franţuzeşte şi nerp- la russe. - Ce să faci, dragul meu?...
ţeşte, spre deosebire de mulţimea — Cum o fi cafeaua asta!? mă povesteşte căpitanul în nem
cea mare, care nu cunoaşte decât întrebam eu nedumerit, în gând, ţeşte — ...de cinci ori am fost rănit
limba maternă. când sdup!,.. se prăvale peste mine până acum, — dar greu de tot, -
In capul mesei, aşezat comod un frate. fără să mai număr zgârieturile............
într’un jâlţ domnesc, prezidează un : Cest la gravité de la terre, Acasă n’am fost delà începutul răz
Polcovnic, bărbat din plin, cu spete mon ami“ !... îi spun eu, oprindu-1 boiului, adică de doi ani, dar... am
largi, nas voinic şi o pereche de să nu se ducă de-a berbeleaca. primit vestea, când eram. în Buco-:
musteţi cânepii răsucite în spirale Acum, la urcatul scărilor, se vede vina, că am un băeţaş, care, cât e*
largi ca două fuioare. Ochii mari bine că scumpii noştri sunt praf — ziua de de mare, strigă într’una :
au început să i se împăinjenească cum ar spune unii, sau Krupp „Tata... Tata“-!... -
sub influenţa „mult gustatului“ cum ar zice alţii. Genele-i umede clipesc, de câ
spirt. Curiozitalea mea fu satisfăcută teva ori, îşi reazemă tâmpla pe de
Atmosfera este dintre cele mai când intrarăm în sala cea mare dela getele trecute prin păr şi cu ochii
plăcute, căci Rusul este prietenos, al doilea. „Café á la russe“ se tra măriţi, care poate că văd aevea co
bun la suflet’ şi ştie să petreacă duce prin două samovare respecta pilul, urmează cu un suspin : ...de
;
dacă se apucă. Ne simţim că între bile, care sfârăe Ia cele două ca aceia, dacă o fi să cad, să mor cel
cei mai buni camarazi şi „staca pete de masă, clocotind în pânte puţin cu ceia ce am mai bun pe
nele“ curg una după alta... cele lor nichelat vin negru ca sân mine ! — sfârşeşte el oftând.
Vinul a încălzit pe toată "lumea gele de epure, amestecat cu zahăr, Suferia sărmanul !
şi sentimentele isbugnesc ca lava scorţişoară şi mai ştiu eu cu, ce mi Cuvintele căpitanului m’au adân
unor vulcani în erupţie. rodenii. cit în gânduri. .„Tată... copil... dacă
IncCp discursurile. Fel de fel de Da-capo-al-fine !... prin urmare... o fi să cad...
laude reciproce la adresa celor două Şi dâ-i dă-i într’una cu cafea ru Vedeam, auziam vaere de luptă
armate aliate... şi Polcovnicul, în cp-, sească, până când, întc’un târziu, aprigă... părea că îl.văd mort... când,
vântarea sa (în ruseşte căci el era murmurele din sală sunt acoperite deodată, un ţârâit dc pinteni mă
din cei vechi şi făcuse garnizoana de nişte note puternice de bas, care deşteaptă.
undeva prin Caueaz şi Siberia), a- răsună prelung, ca bâzâiturile u n u i Vorbele curg domol în sală, ca
1
minteşte şi subliniază calităţile os- - bondar dintre două ferestre. o apă liniştjtă. Un soldat merge în
taşului român, apăsând mai cu Polcovnicul nostru, cu capul în urma adjutantului,— un căpitan înalt
seamă asupra spontaneităţii, vioi- greunat rezemat în cot, cu ochiîpe şi bine făcut, — care se îndreaptă
ciunei şi înflâcărărei cu care este' jumătate închişi, fredonează în tacte cu paşi mari spre capul mesei, unde
înzestrată rasa latină. Apoi sfâr scurte o melodie cu vorbe moldo odihneşte Polcovnicul. II prinde de
şeşte: veneşti stricate: „Nu-s parale, nu-s umeri, îl sgâlţăe de câteva ori.
— „Domnilor (noiţă) deşi Ne- parale !“... Căci, după cum ne spune Bătrânul ridică însfârşit şi cu
metzkii au intrat în ţara voastră, . el mai în urmă, cândva, demult de greu capul, îşi freacă ochii înroşiţi
să nu.descurajaţi. Aşa-i războiul!... tot, a făcut garnizoană şi în Basa cu dosul palmelor, citeşte „zapisca“
Anul ăsta bate Ghermanul... la anul rabia. pe care i-o întinde căpitanul... apoi
