Page 14 - 1922-16

Pag. 254. C O S I N Z E A N A Nr. 16.

exactitate, iar sămânţa, după cuvântul Scrip­ care o exercifă asupra lui o altă planetă
turii, a căzut in pământ bun şi a dat din sistemul nostru solar, şi care se gă­
roduri bogate. seşte dincolo de planeta Uranus. Prin o
Faţă de astfel de fenomene culturale serie de calculaţii foarte ingenioase a
cât de pitică apare literatura noastră care stabilit in mod precis că planeta necu­
saltă de bucurie dacă un autor îşi poate noscută in care punct al universului tre­
vinde câteva sute de esemplare din căr­ buie să se găsească la anumită dată. In
ţile sale sau o gazetă ajunge la un tiraj 18 Septemvrie 1846 scrise Levevrier as­
dc trei-patru mii de exemplare. Şi aceasta tronomului Gaile din Berlin, cate avea
e^ o dovadă câtă muncă intelectuală re­ hărţi astronomice foarte precise, şi îl rugă
clamă încă cultura noastră naţională în să caute planeta necunoscută in punctul
viitor pentruca să poată să se apropie cutare. Gatle a primit scrisoarea lui Le-
de cultura statelor din apus. verrier în 23 Septemvrie şi încă in seara
S. St. acelei zile a găsit cu telescoapele sale in
♦ locul indicat de Levevrier o steluţă, care
Times is money. Citim in marele ziar lipsea din hărţile lui. A doua zi a con­
american New-York Herald o notiţă foarte statat o deplasare a noului corp ceresc,
caracteristică pentru erija pe care o au şi aşa a stabilit, că de fapt este vorba
americanii să nu prăaeze timpul, care de o planetă. Levevrier cum spunea Arago
după vorba lor veche „e bani". In Phila­ a fixat un nou corp ceresc „cu vârful
delphia s’a ţinut zilele trecute o confe­ creionului său" şi a dovedit exactitatea
rinţă a societăţilor de telefon şi a oame­ legilor astronomice.
nilor de afaceri, ca pretutindeni, folosesc Un an al lui Neptun, adecă timpul cât
O bibliotecă uriaşă. La iarnă se vor mai mult telefonul. Obiectul conferinţei a durează o complectă învârtire a acestei
împlini 55 de ani de cănd a luat fiinţă fost, cum s’ar putea elimina un obiceiu planete în jurul soarelui, face 164 ani şi
un» dintre cele mai mari biblioteci de rău şi înrădăcinat a celor care telefonează. 280 zile de ale noastre. Aşadar, de când
propagandă, „biblioteca universală", (Uni- Acest obiceiu râu e, că vorbitorii dupâce a fost descoperit, încă nu şi-a făcut nici
versalbibliothck) din Lipsea. Philipp Re­ sunt legaţi fac întrebările convenţionale : odată calea în jurul soarelui.
clam, un modest librar din acest oraş a A: Allo! Cine e acolo? B: Allo: Aici B, *
luat hotărirea in 1867 să pornească o ac­ şi acolo cine c?: A: Aici A. şiabeadupă
2X2 = 5. Noi ştim, că de două ori
ţiune dc popularizare a tuturor scriitorilor aceasta începe comunicarea. Din intro­ doi fac patru. Un matematician glumeţ
mari dându-le operile lor in ediţii ieftine ducerea aceasta sunt absolut superflue :
în mâna poporului. A fost o marc cute­ cele două „Allo“, apoi „Cine e acolo ?„ a dovedit cu operaţia dc mai jos, că
zanţă pe acele vremuri să pul in vânzare „Şi-acolo cine e?“ Ajunge dacă A şi B 2X2 = 5. Iubiţii noştri cetitori, cari işi
cu 12 bani broşuri de 3—4 coaie de ti­ îşi spun numele fără nici un alt cuvânt. mai aduc aminte de algebra anilor de li­
par. Mulţi cobiau că întreprinderea nu Se pare un lucru absolut neînsemnat, dar ceu vor putea controla corcctitatea dedu-
va reuşi. Da librarul nu s’a speriat. Bro­ americanul îşi face următoarea socoteală: cerei acesteia :
şurile modeste, curate, simpatice, cu co­ in statul Philadelphia se fac zilnic 30 3 + 4*7
perta lor cărămizie, apăreau regulat cu milioane legături telefonice. Cruţând la adauge acesteia 4.3 4- 4.4 — 5.7 =
conţinutul lor bine îngrijit şi select şi fiecare convorbire nnmai câte o se­
sămânţa aruncată a încolţit repede. In cundă, cuprinsă de cuvinte superflue, se 4.3 -r 4.4 - 5.7
scurtă vreme a ajuns această bibliotecă cruţă tn fiecare zi timp de lucru egal cu rezultă 5.3 -f 5.4 — 5.7 =
pentru poporul Germaniei o necesitate, 1000 zile. Singur in New-York, City, unde 4.3 -f 4 4 — 4.7
pe care cetitorii o reclamau ca pânca de se face zilnic 4.900.000 legături telefonice
dc toate zilele. Ce influinţă a avut ea s’ar cruţa în felul acesta zi dc zi timpul sad 5(3 4-7) =
asupra poporului garman in cursul vremii de muncă alor 6 oameni in o lună 4(3 -f 4-7)
se poate deduce din faptul că astăzi nu întreagă. Divide in amândouă părţile cu facto­
este casă germană in care aceste broşuri Din conferinţă a rezultat o serioasă rul comun (3 -f 4 = 7) şi vei avea 5=4
să nu se cetească. acţiune pentru eliminarea obiceiuiui rău,
îndrăgită de toate păturile societăţii care mâncă Ia fiecare convorbire câte o Evident, că trebue să şchiopăteze a-
biblioteca a ajuns la tirajuri fabuloase. secundă, din timpul atât de scump. ceastă deducere, de altfel la aparenţă cu
Scrierile lui Goethe şi Schiller au apărut * totul corectă. Dar unde schioapâtă?
până acum in 15 milioane exemplare. *
Singur „Wilhclm Teii“ două milioane şi Descoperirea planetei Neptun. Pare Un stol de paseri uriaş. In anii tre­
300 mii; Lessing, Herder şi Wieland în o imposibilitate a stabili prin calcule cuţi s’a văzut în Indiana un stol de po­
câte trei milioane ex., Hebel un milion matematice, cu creionul pe o foaie de rumbei in lăţime de cel puţin o milă en­
şi 250 mii. Literatura veche germană Edda, hârtie, existenţa şi locul unui corp ceresc glezească, şi care a trecut patru ore in
Guchur, Niebelungenlied s’au tipărit în necunoscut până atunci, nevăzut cu tele- şir. Locotenentul F. Hale, considerând vi­
câte 300 mii ex., Luthcr in 400 mii ex. oscoapele cercetătoare a bolţii cereşti, de­ teza zborului porumbeilor a stabilit lun­
Scrierile Grecilor şi ale Romanilor au parte de bulgărul nostru de tină de mai gimea stolului aproximativ in 240 mile.
ajuns la tiraj de opt şi jumătate milioane bine dc 600 milioane mile. Punând pe un metru patrat trei porumbei
ex. Lucrări filosofice : Kant 790 mii, Pla­ Şi totuşi planeta Neptun a fost găsită ceeace nu e mult, rezultă, că stolul era
fon 650 mii, Schopenhancr 630 mii ex ; la masa de studiu, „i-a fost fixată poziţia compus din nu mai puţin decât 2230 mi­
Scrierile lui Bismark in 30 mii, Fichte cu vârful creionului". lioane paseri.
100 mii, Demonsthene 120 mii. Lucrările Mos Toma.
istorice dau şase milioane ex. Dramele In anul 1781 astronomul Herschcl, din *
Iui Shakespeare 4 milioane, Byron 300 turnul lui de lângă Londra, a găsit pla­ O floare uriaşă. Am scris în numărul
mii, Corneille 200 mii, Moliere 750 mii, neta Uranus.'îndată după această desco­ trecut despre cel mai vechi copac din
Dante 150 mii, Dostoievski 260mii,Gorchy perire, o serie întreagă de astronomi au lume, acum aflarăm unde se găseşte cea
420 mii, Tolstoi peste un milion, Ibsen încercat să calculeze calea acestei pla­ mai mare floare de pe pământ. Această
patru milioane şi jumătate, Bjornson un nete. Socotelile dădeau greş; Uranus minune a naturii creşte pe Filippini pe
milion, Undersen 800 mii, Senkievricz descria o altă cale, decât cea pe care o coasta vulcanului Ato şi se bucură de
340 mii ex. Din literatura ungurească a indicau calculaţiile făcute pe baza legilor mare cinste din partea locuitorilor băşti­
tipărit trei milioane 700 mii ex. Chiar şi astronomice. S'a bănuit, că în apropierea naşi cari o numesc Bo-o. înălţimea la
literarura românească are mai multe tra­ lui Uranus trebue să se găsească încă un care creşte floarea e de 800 metri peste
duceri in această bibliotecă, tipărite in 20 corp ceresc, necunoscut până atimci, care oglinda mârei. Se crede că mărimea şi
mii exemplare. îi influenţează calea. desvoltarea ei neobişnuită se datoreşte tere­
Materialul acesta uriaş de milioane La îndemnul marelui fizician Arago, nului vulcanic. -Florile ei sunt asemeni
de broşuri s’a strecurat până în cele mai s’a ocupat de chestiunea aceasta şi ti- unei conopide (carfiol) uriaşe, o singură
ascunse colţuri ale Germaniei ducând cu nărul matematician francez Urbain Le- floare de-aceste are diametrul un metru,
ele lumina şi astăzi după o jumătate de verrier. Curând şi-a format convingerea că chiar şi mai mult. Greutatea unei flori e
veac biblioteca aceasta îşi urmează pro­ perturbările observate in orbita lui Ura­ cam zece klgr. Nu ştim dacă are parfum
paganda culturală cu aceiaş stăruinţă şi nus nu pot fi decât urmarea influinţei, pe sau nu.