Page 15 - 1922-16
P. 15
\
N r . 1 6 . C O S I N Z E A N A — . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ■ ■ ■ Pag. 255.
Floarea aceasta uriaşă se află — zi- tora nu dă nimic. Aceasta s’a întâmplat
ce-se — şi pe insula Sumatra. Guverno- şi de ună zi în oraşul New-York din Cărţi şi Reviste.
rul englez Stamford Raflesson i-a făcut America. Acolo s'a căsătorit în luna tre
cinstea s’o numească după sine: Raf- cută dintr’o singură casă trei persoane. Am primit la Redacţie:
lesia. Lucru n’ar fi tocmai aşa rar, s’a mai în
* tâmplat să se căsătorească în timp aşa Dcla „Cartea Româneasca“, Bucureşti.
O vorbă bună. Intr’o oarecare ceai de scurt două sau trei persoane dintr’o 1. A. Bădărău: Furnicile. Preţul 2 lei.
nărie din Anglia intră de unăzi un ame familie. Erau acelea însă poate surori şi 2. Dr. I. Ghiofghiu: Viaţa microbilor.
rican şi ceru fetei de serviciu să-i deie fraţi. Aici e cu totul altfel. In luna Iulie Preţul 2 Lei.
un ou fiert şi-o vorbă bună. Fata plecă către sfârşit s’a cununat o fată mare, 3. Sandu Aldea: Nuvele Preţul 1 Leu.
şi peste câteva minute se ’ntoarsc adu domnişoara Muriel Conkling. Cu două 4. G. Rotica: Poezii. Preţul 1 Leu.
când pe tavă un ou. 11 puse pe masa săptămâni înainte a păşit la altar mama
muşteriului străin, fără însă să spună ni fetii, s’a măritat în toată liniştea cu’n ad 5. Al. Macedonski: Năluci din vechime.
mic. „Ou mi-ai adus“ — zise america vocat văduv. In primele zile ale lunei le Preţul 1 Leu.
nul—-„dar eu am mai cerut ceva. Unde-i luase pe dinainte la amândouă bunica. 6. P. Ispirescu: Povestiri. Preţul 1 Leu-
vorba bună?“ Atunci fata s’apropie de el E în vârstă de 79 de ani şi-a mai putut 7. P. Dulfu: Din isprăvile lui Păcală.
şi-i şopti confidenţial în ureche: „Nu cuceri încă inima unui general cam tot Preţul 1 Leu.
mânca oul că e clocit“. de-aceiaşi vârstă ca ea. Câte-şi trele ti <3. jV. V. Gogol: Taras Bulba, Voman,
* nerele perechi trăiesc astazi foarte fe
ricite. Preţul 3 Lei.
Cloţanii salvatori. Despre cloţani ştim 9. Ivan Turgheniev: Povestiri vânătoreşti.
cu toţii că sunt animale stricăcioase şi ooooooooooooooooooooooocoooooooooooooooooooooooooooo Preţul 3 Lei.
facem ce ne stă ’n putere ca să ne scă oooooooooooooooooooooooooooooooooooo oooooooooooooooo 10. Ion Gorun: Povestiri din zilele noastre.
păm de ei. Să ’nscrie cineva vre-un Preţul 16 Lei.
bine pe urma lor aud acum pentru prima Ghicitori. 11. /. Slavici: Din valurile vieţii. Preţul
dată. Minunea asta s’a petrecut în Mon- 3 Lei.
treal. Un om, un criminal, le datoreşte
cloţanilor viaţa, lată cum s’a întâmplat. Intr’o seară de Maiu cincisprezece stu 12. M. Lungianu: Povestiri şi icoane din
viaţa ţărănească. Preţul 16 Lei.
La judecătoria din oraşul sus numit denţi serbau promoţia unui coleg. In loc
vieţuiau nesupăraţi cloţanii şi se sporeau de năduful vreunei cafenele şi-au ales 13. I. Agârbiceanu: In intunerec, povestiri
mereu fără ca cineva să ia măsuri pentru pajiştea de lângă o pădure ; şi nu au re şi schiţe, ed. 11. Preţul 20 Lei.
stârprrea lor. Indulgenţa judecătorilor şi gretat acest schimb. Era o frumuseţă: 14. Dr. V. Teodoru: Boalele venerico-si-
poate dragostea de animale, sau mai ştiu Luna trecea lină peste pădurea care-şi filitice. Preţul 15 Lei.
eu ce — mergea atât de departe incât frământa lin tinera frunză, boarea aducea 15. A. Vlahuţă: Dreptate. Preţul 15 Lei
sufereau ca aceste lighioane urâte să parfumul florilor şi de departe suna agale 16. D. Anghel: Poezii. Preţul 20 Lei.
roadă protocoalele şi tot ce le venea un corn. Tinărul doctor, stăpânit de poezia
’nainte, ba uneori şi haina neagră jude din jurul lor, şi-a adus aminte de doi 17. Ilustraţia Nr. 7. Preţul 20 Lei.
cătorească şi baretul era făcut ciur sau ochi albaştrii pe care ii avea atăt de 18. Artele frumoase No. 6. Preţul 6 Lei.
folosit la facerea cuiburilor. Răbdarea dragi, şi vrea să scrie o cartă poştală 19. Creangă: Dănilă Prepeleac. Preţul
bunilor judecători din Montreal dură insă stăpânei mândre a acestor luceferi. Până 2 Lei.
până când pe-o noapte frumoasă fu ros să potrivească fraza care trebuia să fie 20. Prof. I. Mateiu: Vacanţele Mitropoliei
de cloţani tot materialul de dovezi din- frumoasă, ji roagă pe colegi să semneze ortodoxe din Ardeal in veacul al
tr’un proces de omor, astfel incât uciga şi ei carta poştală. Şi colegii semnează XVIII. Preţul 20 Lei. Tipo^fra
şul care cu siguranţă ar fi fost osândit unul după altul: Dr. S. Bornemisa, Cluj.
la moarte, a fost achitat pentru că lip Nicolae Decean
seau dovezile crimei sale. El Ic datoreşte Oreste Tăcu ooooooooooooooooooooooooooocoooooooooooooooooooooooo
deci cloţanilor viaţa însă şi aceştia o Vasile Cimponeriu ooooocoooooooooe ooooooooooooooooooocoooooooo oooooooo
păţiră căci s’a pornit acuma goană îm Ion Cândea
potriva lor. Ludovic Feraru SCRISORI DELA REDACŢIE
*
Iul iu Mcteş
0 moştenire venită la timp. „Când Vaier Caţarău Livia Măcar ie. Abonamentul D-v. este
norocu ’ntoarce pasul, n’aduc ani ce-a- Iustin Jspravnic plătit pe anul întreg.
duce ceasul“. Traian'Nichifor /. E. Cucu. Abonamentul D-v. .
Ion Maior
Vorba aceasta veche s’a adeverit ade Victor Secula achitat până la 31 Decemvrie 1922.
seori, dar mai rar aşa cum se adevereşte Alexandru Precup Gavril Pipoş, Huedin: Abonamentul
in povestirea ce urmează. Un miner să Ştefan Tinereanu D-v. este achitat până la 31 Dec. a., c.
rac din Franţa, cu numele Gallez, sărac Vladimir Inctrleţ V. R. în C. După cceace vi s’a pi>
lipit pământului, s’a trezit intr’o dimi Eugen Tornea. blicat, aşteptăm dcla D-ta lucruri mai
neaţă c’o imensă avere care aşa zi bune, iar nu mai slăbuţe. Ce aţi trimes
când — i-a picat din senin in poală. O Cel sărbătorit ia carta, citeşte numele acum este un regres faţă de ţe aţi avut.
rudenie depărtată a numitului miner a colegilor şi uitându-şi fraza cc-a ticluit-o, A. I. B. în C. Cele trimise acum pur
murit lăsându-i o moştenire de o sută scrie doar atâta : „Din numele prietini mai slăbuţe decât cea dinainte. Nu vă
milioane franci. De rudenia asta nu mai lor mei poţi închega fraza, care îmi spune grăbiţi şi scrieţi numai când simţiţi in
auzise el nimic timp de douăzeci ani de tot gândul“. spiraţie, căci altfel scrieţi fără nici un re
când em igras'e in Canada, care pentru  ghicit oare fata gândul tinârului zultat.
mulţi se pare a fi pământul făgăduinţei. doctor îndrăgostit? C. C. „Odăjdiile Părintelui Sofronic“
Acolo din om sărac, cum fusese când a Moş Tonta. nu se poate publica, fiind concepţia ei
plecat din patrie devenise ’n cursul anilor * prea simplă şi fără interes deosebit.
multi-milionar şi neavând urmaşi direcţi Deslegarea ni se va comunica până F. E. în Z. încercarea elevei D-v. ori
râmase după moartea lui minerului din la 15 Septemvrie a c. câte calităţi ar avea, este încă puerilă şi
Franţa întreaga avere. Nicjodâtă însă bi ❖ nepublicabilă.
necuvântarea lui D-zeu n’a sosit la timp
mai potrivit ca darul acesta in casa bie Deslegarea ghicitoarei din No. 14.
tului miner care chiar in acea zi, din „Mai înainte acele ţări au fost
cauză de boală a fost silit să îşi pără
sească lucrul în mine. Ar fi murit poate în belşug pe care le-a dăruit mai Cetiti şi răspândiţi
de foame cu cei nouă copii şi cu nevasta bine natura, azi acele unde cetăţenii
de nu se îngrijea soartea de el cum s’a sunt mai harnici“.
îngrijit. Această ghicitoare a fost ghicită nu Revista ,Cosinzeana‘.
*
mai de d-1 N. Sârbu. din reg. 32 obu
Noroc cu nemiluita. Cât de capricios ziere Cluj; căruia i s’a dat premiu o carte
e norocul, împarte unora tot harul iar al literară.