Page 2 - 1922-16
P. 2

Pag. 242           - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -   C  O  S  I N  Z  E  A  N  A    - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -   N  r .   1  6  .


                                       + Andreiu Bärseanu



                  ln  ziua  de  19  August  s’a  stins   Nimeni, decât defunctul n’a ştiut   cilor sale  comori sufleteşti, lăsat ti­
               din  vieaţă  una  dintre  figurile  cele   să  dea  o  definiţie  mai  strălucită  cu­  nerilor noastre odrasle.
               mai caracteristice ale neamului nos­  vintelor  modeste,  dar  pline  de  o   In  vâltoarea  luptelor  politice  s’a
               tru  de  dincoace  de  Carpaţi,  care  a   sguduitoare  duioşie  şi  înălţare  su­  amestecat  prea  puţin.  A  rămas  to­
               fost  Andrei  Bârseanu,  prezidentul   fletească ale blândului său înaintaş  tuşi  credincios  şi  după  înfăptuirea
                „Asociaţiunei  pentru  literatura  şi   1.  St.-Şuluţu,  zicând  :  „Noi  nici  că   României  mari  la  care  a  contribuit
               cultura poporului român“.           vom  intra  în  raiu,  dacă  n’om  putea   cu toată căldura sufietului său, stea­
                   Defunctul  era  născut  dintr’o  fa­  intra  ca  români  cu  limba  şi  legea  gului partidului naţional român, fiind
               milie  de  preoţi  din  Dârstele  Săce-  noastră strămoşească            alesul  permanent  în  maturul  corp
               lelor.  înzestrat  cu  o  uriaşă  putere   Astăzi,  când  ochii  i  s’au  închis   al  primei  circumscripţii  ardeleneşti,
                de  muncă,  preocupat  întotdeauna   pentru  vecinicie,  ne  rămâne  ca  un   Alba-lulia,  simbolul  sfânt  al  celei
                de  viitorul  neamului  său,  pe  care   frumos  îndemn  de  abnegaţie  şi  al­  mai desăvârşite uniri.
                l’a  iubit  cu  toată  căldura  sinceri­  truism  desăvârşit,  rodnica  sa  acti­  Membru  marcant  al  mai  multor
                tăţii  sale,  Bârseanu  s’a  amestecat   vitate  pe  altarul  culturii  neamului   societăţi  şi  instituţii  financiare  şi
               în  toate  frământările  noastre  sociale   românesc  şi  perfecţiunea  caracte­  ecnomice,  a  depus  o  temeinică  ac­
                şi  culturale,  ducând  pe  neobosiţii   rului său imaculat.            tivitate  şi  în  această  direcţie,  ajuto­
                săi  umeri  o  parte  mare  din  sarcina                                rând  cu  sfatul  şău  ponderos  miş­
                nevoilor noastre.                                   Date biografice     carea noastră pe aceste terenuri.
                   După  terminarea  studiilor  filo­  Andrei  Bârseanu  s’a  născut  la   Andrei  Bârseanu  moare  lăsând
                sofice  la  Viena  şi  München  urcă  la   17  Octomvrie  v.  1858  în  Dârstele-   în  urma  lui  o  vastă  cale  luminoasă,
                1881  calvarul  unei  modeste  catedre   Săcelclor  din  familie  preoţească.   în  care  apare  în  toată  frumuseţea
                la  şcoalele  medii  din  Braşov,  o   Şcoalele  primare  şi  medii  le-a  făcut   şi  curăţenia  ei  viaţa  acestui  mare
                funcţie,  care  în  vremurile  acelea  de   în  Braşov,  iar  studiile  filozofice  la   fiu al neamului românesc.
                prigoană  şi  în  înprejurârile  acelea   Viena  şi  München.  In  1881  a  urcat                Gh. St
                de  escesivă  îngrijorare  materială,   catedra  la  liceul  din  Braşov,  şi  în
                era un adevărat apostolat.          urmă  la  şcoala  reală  şi  comercială             înmormântarea
                   Părăsind  catedra  după  o  fecundă   din  acest  oraş,  uode  a  predat  cu  o   Ceeace  e  sumarul  unei  cărţi  sau
                activitate  de  aproape  două  decenii   iscusinţă  pedagogică  studiile  limbei   reviste  pentru  cetitor,  este  înmor­
                pentru  a-şi  căuta  sănătatea  sdrun-   române, istoriei şi geografiei.  mântarea  individului  pentru  socie­
                cinatâ,  imbracă  în  doliu  pentru                                     tate.  La  apariţia  unei  cărţi  sau  re­
                câţiva  ani  de  pauză  scaunul,  de   In  1908  a  fost  ales  membru  al   viste  sumarul  evidenţiază  părţile
                unde  au  pornit  atâtea  învăţături  şi   Academiei  Române  în  scaunul  va­  principale  ce  cuprinde.  La  dispa­
                poveţe  frumoase,  spre  marea  durere   cant  al  scriitorului  losif  Vulcan,  iar   riţia  unui  individ  prin  moarte  îşi
                a  elevilor,  cari  vedeau  în  profeso­  după  moartea  bătrânului  losif  Sterca   dă  seama  societatea  de  rolul  pe
                rul  lor  pe  sfătuitorul  ideal  şi  pe   Şuluţu,  adunarea  generală  iubilară   care  acesta  I-a  avut  în  viaţă  şi  de
                îndrumătorul  cuminte  al  vieţii  lor  a  Asociaţiunei  pentru  literatura  şi   golul ce rămâne în urma lui.
                viitoare.                           cultura  poporului  român  ţinută  la   De  aceea  sunt  morţi  şi  morţi,
                   Generaţii  întregi  de  cărturari  şi   Blaj  în  1911  l’a  ales  preşedinte  al   precum sunt vii şi vii.
                oameni  practici  s’au  adăpat  la  is-  al  acestei  instituţii,  ca  o  răsplată   Uneori  câte  o  înmormântare  ia
                vorul  de  cultură  a  distinsului  dis­  a neîntrecutei sale activităţi.  proporţiile  unei  adevărate  manifes­
                părut.                                 A  scris  puţin,  dar  a  lucrat  foarte   taţii  naţionale,  cum  a  fost  în  1909,
                   La  1908  a  fost  ales  membru  al   mult. Munca aceasta istovitoare poate   la Blaj, cu prilejul înhumării nemu­
                Academiei  Române,  în  urma  meri­  că i-a grăbit sfârşitul.           ritorului  Augustin  Bunea,  sau  cum
                telor  recunoscute  pe  terenul  scrie­  Dintre  scrierile  lui  amintim  co­  a  fost  în  23  August  a.  c.  la  Sibiiu,
                rilor,  si  al  activităţii  sale  neobosite   lecţia  de  „Doine  şi  strigături  din   când  s’a  aşezat  spre  veşnică  odihnă
                în  toate  domeniile  vieţii  neamului   Ardeal“,  în  colaborare  cu  eruditul   rămăşiţele  pământeşti  ale  bunului
                nostru  din  Ardeal  şi  părţile  un-  filoromân,  profesorul  J.  Urban  Jar-  său  prietin,  tovarăş  de  învăţătură
                gurene.                             nik,  dela  universitatea  din  Fraga  ;   şi  cultură:  Andreiu  Bârseanu,  pre­
                   La  1911  adunarea  jubilară  dela   „Din  traista  lui  Moş  Stoica“,  anec-  şedintele  „Asociaţiunii  pentru  lite­
                Blaj  a  „Astrei“  l’a  ales  ca  preşe­  tode populare; „învăţăminte din viaţa   ratura  română  şi  Cultura  poporului
                dinte  al  acestei  instituţii  în  locul   Metropolitului  Şaguna“  şi  meritu­  român“  (Astra)  cu  reşedinţa  în  Si­
                răposatului  losif  Sterca-Şiuluţu  de  oasa  lucrare  „Istoria  şcoalelor  cen­  biiu,  dar  cu  organizaţii  însemnate
                Cărpeniş. „Asociaţiunea“ capătă prin   trale  române  din  Braşov“,  care  i-a  în toată ţara.
                această  numire  o  nouă  viaţă  şi  în­  consacrat locul la Academie.     Rar a văzut Sibiiul o înmormân­
                drumări  deosebite  pentru  desăvâr­   A  făcut  traduceri  cu  un  deosebit  tare  mai  solemnă  ca  aceasta  din
                şirea  cât  mai  intensivă  a  activităţii   talent  de  mânuitor  al  limbei  româ­  urmă.
                sale.  Un  suflet  puternic  de  regene­  neşti  şi  a  colaborat  cu  puternica   „Asociaţiunea“  pe  care  a  ser­
                rare  pătrunde  parcă  în  sânul  ei,  sa  erudiţie  la  toate  scrierile  noastre   vit-o,  cât  timp  a  trăit,  ca  puţini
                electrizând  massele  poporului  până   de seamă, literare şi politice. A scris  alţii,  l-a  decretat  „mortul  Asocia­
                în  cele  mai  îndepărtate  unghiuri,  şi   şi  versuri,  din  care  se  răsfrânge  o   ţiunii“,  făcându-i  funerarii  impună­
                mişcându-le  la  o  acţiune  mai  uni­  puternică  văpaie  de  sentiment  na­  toare.  Prohodul  l-a  săvârşit  însuşi
                                                                                    1
                tară  şi  mai  însufleţită.  Naţionalis­  ţional.  Poezia  sa:  „Un  falnic  glas ',   l.P.S.  Sa  păr.  mitr.  Nicolae  Bălan
                mul său era neîntrecut.             va  fi  întotdeauna  testamentul  adân­  al  Sibiiului,  membru  în  cemitetul
   1   2   3   4   5   6   7