Page 4 - 1922-16
P. 4
Pag 244. CO S I N Z E A N A Nr. 16.
Cupa Gordon - Benett, a sfericilor
Un interesant concurs de baloane. Un
Şi aşa a identificat literele p. t,
o, 1, m, vs. aviator cade cu balonul tn România.
Champollion nu era încă sigur
de descoperirea sa şi aştepta să o In anul 1906 James Gordon Ben- lităţile şi tăria rassei în acest in
verifice cu un text egiptian-grecesc, nett a fondat premiul unei cupe teresant concurs.
în care ştia, că obvine numele Kleo aeronautice internaţionale, chemată Primul punct de plecare a Cupei
patra. Când primi copia acestei in- să escite între ţările concurente no după dorinţa expresă a inventato
scripţiuni, găsi de fapt numele Cleo- bilele emulaţiuni ale suferinţei, ale rului a fost Parisul la 30 Sept. 1906
patrei scris în hieroglife în felul energiei, ale curagiului, aceste cali sub auspiciile Aeroclubului francez,
cum bănuia el, după cele deja des tăţii alese de rasă, pe care trebuie învingătorul a fost printrio picantă
coperite. Atunci a "verificat definitiv să le aibă într’o măsură deosebită curtoasie a lucrurilor un american,
echivalentul literilor p, o, 1, şi a mai mai ales piloţii baloanelor sferice. pilotul Lahm, care a parcurs 647
recunoscut echivalentul hieroglifica Aeroplanul-rege nu-şi trăsese km. în 22 5', şi a aterisat laFlying
h
lui k, r, e. încă minunata sa cale în câmpul Dales în Jorkshîre, Anglia, Italia a
Mai avea însă totuşi bănueli. Se vast al aerului, când acel monstru fost a doua, Anglia a treia, Franţa
gândea că oare presupunerea lui nu magnific, beşica colosală umplută a patra, cu 460 km.
se verifică numai în ce priveşte nu cu gaze mai uşoare ca aerul, in Al doilea punct de plecare îl
mele greceşti, pe când cele egip- venţia grandioasă a iui Montgolfier dă ţara învingătoare. Astfel în 1907
tiene să desmintă această presupu se ridică în atmosferă la înălţimi concurenţii au plecat delà Saint-
nere. Şi din acest motiv nu şi-a neînţelese plutind ceasuri întregi în Louis. Câştigătorul a fost ger
dat în publicitate descoperirea, până jurul capriţios al curentelor aeriene. manul Erbsloh, care a parcurs
când studiind noui şi noui texte Cupa Gordon Bennett a ajuns 1403 km. în 40 de ore. Al doilea
hieroglifice, în Septembrie 1822 a astăzi un mare eveniment sportiv. a fost francezul Leblanc cu 1391 km.
putut identifica numele vechilor regi Toate ţările caută să-şi dispute ca Iatătabloul curselor delaînceputul lor.
egiptieni Ramses şi Tutmosis în in
scripţiile următoare : PLECAREA CÂŞTIGĂTORII D. STANŢA IN
km.
1906 Paris Lahm (american) 645
1907 Saint Louis Erbsloh (german) 1403
I 1908 Berlin Schaeck (elveţian) 1212
1909 Zürich Mix (american) 1121
Tot atunci a găsit, că dupăcum 1910 Saint Louis Hawloy (american) 1887
scrierea hieroglifică nu era simbo 1911 Kansas City. Gerike (german) 758
lică, ea nu era nici compusă numai 1912 Stuttgart Bienaimt* (francez) 2190
din singuratice litere, dupăce cercul 1913 Paris Upson (american) 518
delà începutul numelui lui Ramses 1920 Birmingham (St. U.) Demuyter (belgian) 1769
era simbolul zeului soarelui Ra, iar 1921 Bruxelles. Armbruster (elveţian) 750
ibisul din celălalt nume era simbo
lul zeului Tot sau tut, şi aceste
semne în inscripţii simbolizau su
netele „Ra“ si „Tut“.
Acum a fost încredinţat, că a
deslegat marea enigmă a hierogli
felor.
In clipa, când după încordări
supraomeneşti, a ajuns acest rezul
tat, a năvălit în camera de alăturea
a fratelui său, şi abea i-a putut
zice Je tiens l’affaire“ şi căzu în
un somn letargic, care ţinu câteva
zile. Apoi scrise celebra scrisoare
către secretarul Academiei franceze
M. Dacier, în care comunică lumei
ştieriţifice descoperirea sa. Scrisoarea
i-a fost citită la Academie în 27
Septembrie 1822.
lată în rezumat scurt felul cum
mintea şi stăruinţa unui om a stră
bătut taine închise de mii de ani,
şi a întemeiat o ştiinţă, azi vastă :
egiptologia.
Moş lomo. Baloanele în momentul plecării lor