Page 6 - 1922-16

Pag. 246. C O S I N Z E A N A Nr. 16.

fletul şi prin scrieri dovedeşte lutnei
tot .mai mult cât îşi iubeşte popo­ Metapsichicaînainteaştiintei
rul care o adoră. Cu câtă dragoste
şi fericire şi-a aşteptat scumpa şi
iubita ei fică suferindă, dar având
speranţa în Dumnezeu, că tu Sinaia, Introducerea în ştiinţele oculte. Magnetismul. ECTOPLASMA
cu aerul tău balsamat, cu frumu­ necunoscuţi de savanţi. Un şarlatanism ştiinţific. Mediul
seţea şi cu suvenirile din copilărie Eva, eroina unor farse.
îi vei întări sufletul şi ea va în­
vinge pe duşmanul cel mare, boala In ultimul timp lumea ştiinţifică Acest domeniu a tentat în toate
nemiloasă care o torturează de luni din Paris a fost preocupată cu un timpurile curiozitatea multora şi a
de zile. deosebit interes de descoperirea in­ atras atenţia multor cercetători. In-
Câte lacrimi de bucurie s’au teresantă a d-nei Bisson în dome­ tr’adevăr, eşind din mediul lucru­
vărsat din ochii regeşti şi câte pri­ niul metapsichicei a unei substanţe rilor obicinuite, omul, care este un
viri de dragoste adevărată se în­ cu mobilitate proprie, luând forme animal mistic, rămâne uimit de ne­
dreaptă cu îngrijorare spre Palat, variate şi eşind din diferite regiuni cunoscutul, pe care-I constată în
pentru a auzi veşti îmbucurătoare ale corpului, în cursul şedinţelor destinul său şi în acela al semeni­
despre sănătatea Alteţei Sale. experimentate de mediul Eva. Pen­ lor săi. Credinţa religioasă dă un
In toată România’ mare de la tru a face această chestiune mai sens acestei necunoscut. Marele ora­
Palat până la ultima colibă nu se accesibilă cetitorilor noştrii, vom tor francez, episcopul Bossuct a ex­
vorbeşte decât de sosirea mândrei da aci o introducere explicativă a primat aceasta în mod minunat în
Principese Elisabeta. vastului şi misteriosului domeniu al celebra sa oraţiune funebră ţinută
Sinaia, loc de destnerdări, loc ştiinţelor ’ oculte, care a frământat la înmormântarea reginei Henrietta
de plăceri, loc de alinarea suferin­ de multă vreme capul celor mai de Anglia, cumnata lui Ludovjc al
ţelor mari şi mici, loc de admiraţia iluştri savanţi ai timpului. XIV, zicând: „marile şi teribilele
lumei întregi cu falnicii tăi munţi In 1905 la congresul Societăţii lecţiuni date de Cel. care domneşte
şi cu veşnic sburdalnica Prahovă, pentru cercetările psichice, ţinut la în ceriuri şi dela care purced
tu ai fost mărturie gloriei noastre Londra, profesorul Richct din Paris toate imperiile“. Alţii spun, că acest
şi tu ar trebui să fii şi alinarea a prezentat cuvântul nou parapsi- necunoscut al destinelor private şi
suferinţelor româneşti, să nu pri­ chic, sugerat încă din 1902 într’o publice se chiamă pur şi simplu
mească munţii tăi şi văile tale nici scriere publicată la Cracovia de d. hazard. Sfântul Paul declară într’un
un duşman, că destul de amar am W. Lutoslawski, însă într’un sens text al său, că noi aci pe pământ
plătit pe cei mulţi necredincioşi. cu totul diferit. Celebrul neurolog vedem totul printr’o oglindă şi în
Sinaia, la tine s’a dorit sufletul din Montpellier d. Joseph Grasset, ceva nedesluşit, într’o enigmă.
celui mai mare român, Take Io- care are importante lucrări asupra Există în afară de ştiinţele po­
nescu. Aci a voit să-şi odihnească hipnotismului, sugestiei, spiritismu­ zitive ceva mistic, ceva necunoscut,
trupul. Ce fericire că şi-a putut îm­ lui şi ocultismului întrebuinţa ex­ care nu se poate descoperi cu spi­
plini dorinţa şi odihneşte la mă­ presia de: minune juxtă sau pre- ritul şi gândirea noastră de astăzi,
năstirea veche din Sinaia, între flori ştiinţifică. El înţelegea prin aceasta care se zice, că ar avea şi ea o sa­
şi cu cel mai mare regret al între­ că fenomenele acestea curioase nu turaţie de raţionalism. De aceea
gului neam românesc. Sinaia, cu au întrat încă în perioada existen­ anul 1778, când medicul german
farmecal tău şi cu puterea dătătoare ţei ştiinţifice, şi că în ziua, când Mesmer şi-a publicat la Paris: Me­
de viaţă, fă minunea şi dorinţa în­ vor întră, vor fi recunoscute ca moriile sale asupra descoperirii mag­
tregului popor, însănătoşează pe reale. Ele vor face simplaminte netismului a fost un an de triumf.
mult iubita noastră Principesă şi parte din psichologie, fără prefixele Mesmer a tratat la Viena tesa
fă să se întoarcă în Grecia tot atât meta sau para. Cuvântul parapsi- de doctorat: despre influinţa pla­
de bine şi frumoasă cum a fost. chic a fost propus în psichologia netelor asupra corpului omenesc. Ra­
Asta este unica dorinţă a nea­ necunoscută de d. Emil Boirac. — ţionamentul său era următorul : pla-
mului românesc. Dânsul zicea : „se pot cvalifica de netelele influinţează unele asupra
Aurora. parapsichice fenomenele, cari, pro- altora. Noi observăm o acţiune con­
ducându-se la fiinţe însufleţite, sau stantă a Soarelui asupra atmosferii
printr’un efect al acţiunei lor, nu şi a lunei asupra mărilor. Este inad­
par a se putea explica integral prin misibil, ca aceste acţiuni cereşti să
legile şi forţele deja cunoscute“. nu influinţeze şi asupra corpurilor
Param greceşte înseamnă: ală­ însufleţite. Ori, care dintre părţile
turi, meta: după. Cuvântul propus constitutive ale organismului nostru
de profesorul Pichet a prevalat. El este mai accesibilă să primească
s’a luat după expresia lui Aristot, această acţiune? Desigur este sis­
când a tratat despre forţele fizice temul nervos. Turburarea, care o
şi a compus o lucrare asupra le­ simţim pe timpul unei furtuni, nu
gilor generale, cari guvernează şi este un exemplu aproape zilnic?Prin
întrec aceste forţe, meta ta pfiisica, ce procedeu însă se poate exersa
adecă după lucrurile fizice. această acţiune? Printr’un fluid ana­
Astfel metapsichică însemnează log magnetului, pe care Mesmer l’a
faptele, pe cari observatorul le în­ numit magnetism animal. Academia
tâlneşte în urma desfăşurării psi- de medicină din Paris a înregistrat
chologiei positive şi obicinuite. în anul acesta comunicatul docto-