Page 7 - 1922-16

N r . 1 6 . - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - C O S I N Z E A N Â -------------------------------- Pag. 247.

rilor Sardou (Nisa) şi Faure (La- jurul nostru trăeşte şi o altă lume chiromanţia (kheir = mână şi man-
malon) în colaborare cu Vallot, di­ nedescoperită încă, care va rămânea teia = divinaţiune,) adecă forţa ma­
rectorul observatorului de pe Mont probabil neînţeleasă de noi, cum nei de a prezice destinele indivi­
Blanc, care spune, că sunt cazuri sunt neînţelese stelele îndepărtate, dului. Richet justifică şi cartoman-
considerabile de legătură între pe­ cari populează bolta cerească. ţia, prezicere din cărţi de joc, spu­
tele de pe soare şi bolile cronice. Profesorul Ricliet împarte trata­ nând, că cel care amestecă cărţile
Când apar petele solare accidentele tul său asupra metapsichicei în două şi le taie, conspiratorul, scrie acolo
bolilor cronice sunt acute, îndată părţi: metapsychică obiectivă, care în cărţi prin puterea vizuinei sale
ce dispar petele începe perioada ar cuprinde întreg domeniul premo- secretul conspiraţiei pentru privitor.
de acalmie a bolilor. niţiilor şi autopremoniţiilor (semne Cu toate acestea viziunile au înşe­
❖ preventive) de boli sau moarte ac­ lat pe cei mai mulţi.
Ce este deci metapsichica ? Pro­ cidentală, naturală sau din alte mo­ Din cele expuse mai sus, vedem
fesorul Pichet spune în Tratatul tive şi metapsychică obiectivă, cum că există în jurul nostru o lume
săli despre metapsichică: este o sunt de pildă telekinesiile sau miş­ plină de mister, în care savanţii
ştiinţă încă profund misterioasă. carea obiectelor fără contact, ecto- dibuesc ca într’un haos luminat din
Tocmai acest mister ne face să a- plasmiile sau materiaiisaţiunea, levi- când în când de fapte incomplecte
cordâm această ştiinţă cu multă iaţiunea, sau facultatea de a se ri­ şi neprecise.
precauţiune. Profesorul Grasset, care dica dela pământ, fără ajatorul unei Însuşi marele Shakespeare recu­
a acceptat să presideze încă din a. acţiuni musculare aparente, biloca- noaşte existenţa acestei lumi necu­
1893 o teză la facultatea din Mont- fiunea, sau prezenţa simultană a noscute prin versurile lui adeseori
pellier asupra: „fenomenelor psi- unut individ în două locuri diferite, citate :
ehice oculte“, spunea, că astfel de apropiate sau îndepărtate. „ 7 here are more things in heaven
studii reclamă o metodă foarte ri­ Ectoplasmia, despre care ne vom andearth, Horatio, Than are dreamt
guroasă. William James a proclamat ocupa mai jos se compune din două of in your philosophy“. Sunt în cer
şi practicat acest principiu în în­ cuvinte greceşti (ekthuma = erup- şi pe pământ mai multe lucruri
cercările sale asupra „varietăţii ex­ ţiune şi plasma = formaţiune) adecă Horaţiu, decât câte ai visat tu în
perienţei religioase*, care ar putea facultatea, pe care ar poseda-o me­ filosofia ta.
purta şi subtitlul de: Contribuţii diul de a emite în afară, prin gură, *
la cercetările în domeniul meta- prin mâni, prin obraz un fel de Am făcut această introducere în
psichicei. masă gelatinoasă în formă de nouri, domeniul ştiinţelor oculte, pentru a
Cei trei savanţi şi-au început capabilă să se organizeze într’o formă ajuta cetitorului să înţeleagă mai cu
activitatea în spital şi în laborator. vie si mobilă. temei cazul următor de melapsy-
William James a debutat ca instruc­ ❖ chică experimentală, care s’a des­
tor de anatomie şi de fiziologie la In ce priveşte materializaţi unea făşurat în zilele trecute la Paris în
universitatea din Havard, Grasset puterilor psychice dăm aci părerea faţa unui juriu compus din cei mai
f ocupa la Montpellier catedra de explicativă a unor profund cugetă­ iluştrii savanţi ai Franţei.
clinică medicală, iar profesorul Ri- tori cum a fost marele scriitor fran­ Rezultatele anchetei acesteia asu­
chet dela facultatea de medicină cez Balzac şi apărătorul teoriei mes- pra fenomenelor metapsychice au
din Paris a devenit celebru, în urma meriane asupra magnetismului: De- adus o concluzie negativă.
descoperirei de o capitală itnpor- leuze. Autorul „Comediei umane,, In 1921 s’au făcut de asemenea
* tanţă în domeniul ştiinţei medicale spune că voinţa omenească este o experimente în domeniul metapsy-
a anaphilaxiei, care a răsturnat în- forţă materială asemenea vaporului, chicei obiective, adecă aceea, care
jeg sistemul terapeuticei. Ceea-ce că în lumea morală nimic nu
este interesant în poziţia luată de poate rezista acestei forţe, când ci­
aceşti savanţi faţă de faptele cvali- neva se obicinuieşte să-şi concen­
ficate rând pe rând de oculte, su- treze această putere şi să proiec­
pranormale, parapsichice, metapsy- teze această massă fluidă asupra
^ chice, este căci« priori nu le neagă. sufletelor. Această forţă poate mo­
• Comparaţi de pildă atitudinea lor difica după voinţă orice lucru re­
cu aceea a unui Renan, faţă de lativ la umanitate, chiar şi legile
faptul religios sau a unui Taine, absolute ale naturii“, lată acum ce
faţă de faptul spiritual şi veţi putea zice Deleuze: „Fluidul magnetic se
măsura drumul parcurs de cugeta­ eliminează încontinu din noi. El
rea ştiinţifică în ultima jumătate de formează în jurul nostru o atmos­
secol. feră, care neavând un curent deter­
Ce admit aceşti trei savanţi ? minat nu se răsfrânge asupra indi­
Admit anume că, domeniul nostru vizilor din jurul nostru. Când însă
psichic întrece cercul conştiinţei voinţa noastră o împinge, o diri-
noastre, că noi nu cunoaştem întin­ geazâ, îi formează un curent, ea se
derea propriilor noastre facultăţi, că mişcă cu toată forţa, care i-o im­
^ în afară de noi trăieşte o realitate primăm. Când eu, de pildă vreau
mai complexă, mai bogată decât să magnetizez pe cineva, îi trimit
cea descoperită de ştiinţele noastre. prin voinţa mea lichidul prin extre­
In domeniul acestei noi realităţi mităţile mânilor. „Mâna,“ spune
însă mergem numai pe pipăite. Din Balzac „este acţiunea umană în­
când în când numai câte o palidă treagă“. In „Tratatul său de metap-
lumină ne dă să înţelegem, că în sychicâ“ profesorul Richet justifică Mediul Eva.