Page 2 - 1922-17-18
P. 2
Pag. 258. C 0 S 1 N Z E A N A Nr. 17—18.
MAREŞALUL PILSUDSKI
Vizita mareşalului Pisudski, tru propaganda acestor idei, în- De-aceea făcu în secret şi o
şeful statului polon, ne dă pri temeiă foaia „Rabotnic“ (Mun „Organizaţie militară poloneză“
lejul să schiţăm în câteva tră citorul), care apărea clandestin constătătoare din ofiţeri şi sub
sături figura aceluia, care a re şi pe care o redacta şi împrima ofiţeri, care trebuia să pân
înviat o ţară din mormânt şi-a el singur. Arestat pentru acest dească momentul şi să pre
dat vieaţă unor avânturi - fără fapt în 1900 el fu închis mai gătească o răsvrătire generală
putere. întâi în fortăreaţa din Varşovia, pentru neatârnarea Poloniei.
Mareşalul Josef Pilsudski s'a pe urmă trimis la Petrograd, Când Germania şi Austria re
născut în 1860 la Zulow, aproape unde fu condamnat la închi fuzară să recunoască indepen
de Wilna (Litvania), dintr’o fa soare pe viaţă în fortăreaţa denţa Poloniei şiŢcerură „Le
milie de proprietari de pământ, Schlisselburg. Pe drum însă giunii poloneze“ jurământul de
bogată odinioară, care însă a Pilsudski evadă şi nu întârzie fidelitate, Pilsudski refuză să-l
doua zi după insurecţiunea po să iea în mâna sa din nou miş depună şi exemplul lui fu ur
loneză din 1863 fu aproape com carea muncitorilor polonezi. mat de aproape trei părţi din
plect sărăcită. Băiatul fu cres Când isbucni războiul ruso- soldaţii săi. Legiunea fu atunci
cut de părinţii săi infiltrându-i japonez Pilsudski plecă în Ja disolvată şi membrii ei inter
în inimă adânci sentimente na ponia şi propuse guvernului naţi în Germania şi în Aus
ţionale şi după ce făcu stu japonez o răzvrătire la spatele tria. Aici cei internaţi nu se
diile secundare se duse la uni- * armatei ruse. Planul acesta nu liniştiră şi conform instrucţiilor
versitatea din Harcow, ca să fu acceptat de guvernul japo primite delà Pilsadski, înce
audieze cursuri de medicină. nez. In timpul revoluţiunei din pură o puternică propagandă
Tânăr de talent, care vorbia 1905 căută să tragă foloase cât pentru restaurarea Poloniei. Pil-
vre-o 4 limbi: ruseşte, franţu mai mari pentru Polonia. Creiă sudski fu trimis atunci în for-
zeşte, englezeşte, nemţeşte, şi o ..Organizaţie de luptă“, care răreaţa delà Magdebourg. In
cunoştea dialectele ucrainian şi avea menirea să instruiască ti timpul acesta Germania şi Aus-
f
malo-rus, el se alătură Ia uni neretul polonez in manuarea tria pentru a înşela opinia
versitate unui grup de studenţi armelor, ca să poată la mo publică poloneză, creiară un
socialişti, cari constituiau socie mentul dat prinde armele îm stat polonez, care nu exista
tatea : „Tinerimea poloneză re potriva Ruşilor. După eşuarea decât pe hârtie şi care era con
voluţionară“, care era în rela- revoluţiunei ruse „Organizaţia dus de-un Consiliu de stat pro-
ţiuni cu revoluţionarii ruşi, fără de luptă“ fu disolvată, dar cu vizor.
să participe îfisă la mişcarea te toate acestea Pilsudski nu re Liberat de către revoluţia
roristă. In anul 1887 descope- nunţă la luptă. întreprinse în germană, Pilsudski plecă la
rindu-se un complot împotriva Galiţia organizarea armatei po Varşovia unde Consiliul de
Ţarului Alexandru III, în care loneze regulate şi fondă în acest stat, instituit de Germani, îi
era amestecat şi fratele său mai scop „Societatea de tir“, ai că transmise toată puterea. Cu a- m
mare, . tânărul Josef Pisudski rei membrii, tot tineri polonezi, jutorul organizaţiei sale mi
fu osândit şi el absolut fără învăţau in comun deprinderea litare, el desarmă trupele de
de nici o vină, la deportare pe armelor. ocupaţie germane şi Polonia
5 ani.
In 1914, când isbucni răz sfâşiată odinioară, se văzu din
Reîntorcându-se mai târziu boiul, Pilsudski dispunea de nou unită şi liberă ! înzestrat
din exil în ţara sa, el se de 10.000 de oameni bine instru cu deplină . putere de către
p
dică cu desăvârşire luptei pen iţi, cari formară atunci „legiu toate organizaţiile, Pilsudski
tru desrobirea Poloniei. Pentru nea poloneză“, şi încorporaţi în convocă atunci o dietă con
a forma o forţă şi o voinţă pu armata austriacă, ei luară parte stituantă, care confirmă pute
ternică, care să'lupte în această la războiu împotriva Ruşilor. rile sale şi-j dete titlul de „şef
4
direcţie, Pilsudski organiză „Par „Pentru a reconstitui Polonia, al Statului polonez“.
tidul socialist polonez“', care — zicea el întâi trebuie 5. B.
avea o dublă ţintă: apărarea zdrobită Rusia“, dar ştia bine,
intereselor clasei muncitoare şi că în aceeaş vreme va trebui
scuturarea jugului rusesc. Pen bătută şi Germania şi Austria,
