Page 4 - 1922-17-18

4
Pag. 260. C O S I N Z E A N A Nr. 17—18.

Andreiu Bârseanu pe catafalc.“
Regretatul preşedinte al Asociaţiunii din Sibiiu a avut o înmormântare foarte frumoasă, la care au luat par e de- '
legaţi din toate colţurile ţării. Trupul neînsufleţit al defunctului a fost pus pe catafalc în Catedrala din Sibiu şi
sicriul lui a fost împodobit cu o mulţime de cununi.
Anul 1848 l-a găsit pe Iancu la Tomii 1848, la care a luat parte domnia austriacă erau tot mai în­
Oşorhei, unde făcea practică de can- între alţii marele tribun al popo­ dârjite şi tot mai îndârjită era şi
celist împreună cu alţi tineri, în rului A. Papiu, Simeon Bămuţiu, pornirea lor, de a ne îngenunchia
aşteptarea cenzurei de advocat. Aci Iancu, Axente şi o mulţime de şi â ne ţinea în sclăvie. Începutul
tinerimea noastră s’a isbit întâîaş fruntaşi ai neamului nostru. In anului 1849 ne-a arătat adevăratele
dată de adevărata îndărătnicie a aceasta întrunire s’a hotărât ţinerea intenţii ale maghiarimei. Regimen­
asupritorilor noştrii, cari ţineau să cât mai grabnică a unei mari adu­ tele ungureşti au început a . părăsi
ne lase şi pe mai departe în lan­ nări naţionale cu delegaţi din toate garnizoanele austriace pentru a
ţurile iobăgiei, cu toate vânturile unghiurile ţârii. Adunarea a fost sări în ajutorul „patriei în pericol“.
de libertate, ce suflau dinspre apus. fixată pe ziua de 3/15 Mai 1848, Avram Iancu, dibăcind semnele
Astfel odată cu pornirea agitaţiei pe prundul Blajului, care a luat de vremii a strigat moţilor săi memo­ *
de independenţă a Ungariei susţi­ atunci numirea „Câmpul Libertăţii“. rabilele cuvinte: . „De aci înainte
nută de acţiunea dela Budapesta a Adunarea dela Blaj * a fost ho­ numai de mine şi de împăratul să
tinerilor unguri în frunte cu Kossuth, tărâtoare pentru ţinuta noastră po­ ascultaţi.“
omul practic al faptelor şi Petofi litică. Marele cuvântător Simeon In timpul acesta Kossuth, care
idealistul, începe a se agita şi ten­ Bămuţiu, în discursul său istoric decretase independenţa Ungariei, cu
dinţa de unire a Ardealului cu a arătat necesitatea pentru salvarea gânduri şirete sau sincere, în orice
Ţara Ungurească. Tinerimea ma­ noastră, de a prinde armele împo­ caz însă cu scopul, de a-şi asigura
ghiară dela Oşorhei a şi înaintat triva asupritorilor noştrii. liniştea din partea românilor a tri­
guvernului central dela Budapesta Ardealul s’a împărţit atunci în mis la Iancu pe deputatul român
o adresă în acest sens, încolţân- legiuni sub conducerea unui prefect. din dieta din Budapesta, Dragoş,
du-se în acelaş timp cu colegii lor Prima legiune, a Câmpenilor, din în asigurarea, că e dispus, să dea
români, cari le opuneau o vehe­ Munţii-Apuseni, a fost încredinţată Românilor toate drepturile în schim­
mentă rezistenţă. începuturile acestea lui Iancu. îndată după primirea co­ bul neutralităţii sau a unui modest *
de trezvie naţională a ungurilor au mandai, Iancu s’a retras în munţi ajutor. Solia aceasta a fost întâm­
hotărât pe români să se organizeze pentru organizarea oştirilor sale, pinată de mulţi cu neîncredere.
şi să ia o ţinută ostilă tendinţei de cu care mai târziu trebuia sa ţină Mulţi însă credeau în sinceritatea
alipire a Ardealului la Ungaria. S’a piept duşmanului. promisiunilor Iui Kossuth. Intre
şi convocat la propunerea lui Iancu, In timpul acesta frigurile eman­ aceştia* era şi Iancu, care întradevăr
o întrunire la Blaj pe Dumineca cipării poporului maghiar de sub a fost foarte îndurerat când mai