Page 5 - 1922-17-18
P. 5
Nr. 17—18. C O S I N Z E A N A ' Pag. 261.
târziu a auzit de tradarea lui Dragoş teres din partea stăpânirei austriace.
şi de omorârea lui din partea ro Toporul român a fost lăsat prada
mânilor înfuriaţi. unei sclavii cu mult mai îngrozi
Tradarea lui Dragoş era evi toare, abătându-se asupra lui toată
dentă, pentrucă solia acestuia avea ura duşmanilor noştrii de veacuri.
de scop întârzierea atacului asupra Marele erou naţional Avram lancu
Abrudului, pentru a lăsa timp co ale cărui minuni de vitejie le po
mandantului ungur Hatvany să so vestesc astăzi cântecele legendare,
sească cu trupele lui prin surpr li drept* orice răsplată pentru măreţele
dere. lotradevăr Hatvany a şi sosit lui fapte, a fost înşelat în aşteptă
la Abrud cu trei tunuri şi 1400 de rile sale. Poporul căzut într’o nouă
soldaţi şi dupăce prinde pe pre şi c implită robie, iar el însuşi sal
fecţii Btiteanu şi Dobra împreună vatorul tronului Habsburgic, insultat
cu alţi fruntaşi români şi-i închide, şi bătut de sbirii stăpânirii austriace.
iar pe urmă îi omoară, trimite ordin Amărât în sufletul lui de ticăloşia
la lancu la Câmpeni să depună aceasta a împăratului, pe care I-a
armele. servit cu toată credinţa lui sinceră,
lancu a căzut într’o cumplită des-
Dragoş însuşi a provocat în ziua uâdejde, care i-a sdruncinat facul
de 8 Mai 1849 pe lancu să depună tăţile mintale şi i-a atras asupra
armele. In faţa acestei situaţii lancu sufletului o continuă melancolie. In
s’a hotărât să atace Abrudul. El şi-a
împărţit trupele în trei coloane aşe starea aceasta de o cumplită sfâr
şelile fizică şi intelectuală, robit în
zate pe marginea drumului, ce duce anumite vremuri de mânia perse
dela Zlatna la. Abrud. La- dealul
Stiurţ a aşezet pe vice-prefectul Si- cuţiei, lancu îşi petrecea vremea
prin munţii lui, buni şi sinceri tova-
meon Groza, preot în Rovina; mai
jos pe Cernita era tribunul Nicolae raş'de luptă, cântând din fluier câte-o
Corcheş şi decurionul Jambor, iar doină pierdută. Când mintea i-se
pe drumul de ţară erau aşezaţi tr- mai limpezea i-se părea, că-şi vede
numai umbra făpturii sale de odi
bunii Russu şi Aiudeanu. nioară.
In flancul-stâng era pe dealu Ce-i drept, că chipul său de altă
rile de cătră Roşia tribunul Mihai dată destul de robust, luminat de
Andreica, iar în faţa Abrudului tri blondul pletelor lăsate libere, să-i
bunul Faur cu Buciumanii. La mijloc joace în jurul capului său frumos,
se găsea părintele Vlăduţ şi căpi cu ochii blânzi şi liniştiţi, de un
tanul Ivanovici, Axente Severul ocupa Avram lancu albastru senin, se mistuise de du
drumul ce duce la Dealu-Mare.
in ultimii ani ai vieţii sale, dupăce luci rerea şi desamăgirea imprimate în
Lupta a fost foarte îndârjită. ditatea minţii i se întunecase, \ăzând că sufletul său robit de ticăloşia ome
Hatvanyi pierzând încrederea în vic jertfa de sânge a poporului nostru nu i-a nească.
torie a dat ordin să se împuşte toţi adus libertatea, pentru/care a luptat. Şi aşa în noaptea de 10 spre
românii arestaţi, iar el cu câteva manda lui Keményi, Farkas şi unul 11 Septembrie 1872 la orele 3 di
rămăşiţe din trupă s’a retras în că Forró. mineaţa marele erou naţional al
ruţe spre Cerniţa înspre Brad. Românii lui lancu li-au aţinut neamului românesc, Avram lancu, a
Românii intrând în Abrud şi calea la Strâmtori, doar cu vre-o închis ochii pentru totdeauna.
văzând jafurile şi omorurile înfăp mie de ostaşi. In ziua de 8 Iunie Corpul lui neînsufleţit a fost
tuite de unguri, s'au năpustit asupra s’a pornit atacul ia strâmtoarea Bu- aşezat într’un frumos coşciug în
oraşului şi au trecut prin sabie tot ceşuiui, la Ciuruleasa, la Vulcan Ia casa lui Ion Simionaşiu din Baia-
ce a întâlnit în cale, Trădătorul Sohodol şi apoi la Abrud. Luptele de-Criş, iar Ia 13 Septembrie a
Dragoş prăsit într’o pivniţă a fost se ţin lanţ până la 16 Iunie, când fost aşezat spre vecinică odihnă
târât şi tăiat în bucăţi . în piaţa Keményi şi tovarăşii lui au fost puşi in cimitirul din Ţebea Ia umbra
Abrudului. pe fugă. In aceasta zi memorabilă falnicului gorun al Iui Horea.
La 18 Mai Hatvanyi s’a reîntors trupele lui lancu, ajutat de Axente La înmormântare a slujit proto
din nou cu 2800 de oameni şi 4 Severul şi de prefectul Simeón Balint popul Bradului Nicolau Mihălţianu
tunuri dând atacuri cătră Roşia şi au atacat cu o ultimă energie pe ajutat de 30 de preoţi îmbrăcaţi în
Cerna. Românii însă i-au măcelărit ungurii lui Vasvári, nimicindu-i cu odăjdii. Deşi nu se anunţase moartea
pe toţi. Buciumanii lui Groza şi ai lui desăvârşire la Fântânele.^ pe care autorităţile ungureşti voiau
Vlăduţ au făcut minuni în această lncurând armata ungară a tre să o tăinuiască, totuşi vestea a pă
luptă. Femeile au luptat alături cu buit să depună armele la Şiria. truns repede prin comunele vecine,
bărbaţii. Din toată armata lui Hat- Astfel s’a încheiat unul dintre epi astfel că mai mult de patru mii de
vauyi’au rămas abia câţiva inşi, soadele cele mai eroice ale apărării oameni au luat parte la înmormân
cari au scăpat cu fuga. Văzând un noasrre naţionale şi ale jertfelor de tare, formând un impozant cortegiu
gurii, că nu pot înfrânge armata sânge adusé de neamul nostru pentru cu mii de făclii aprinse alături de
lui lancu, care zădărnicea ocuparea salvarea tronului habsburgic de pe marele mort, a cărui soarte a fost
Bălgradului, au trimis o nouă ar ricolul, ce-1 ameninţa. Durere, ac atât de tragică.
mată puternică de 15000 de oameni ţiunea noastră eroică a fost întâm La groapă au vorbit protopopul
cu cavalerie şi^l9 tunuri, sub co- pinată cu cel mai criminal desin- Mihălţianu si advocatul Secula din
i
f
V
