Page 8 - 1922-17-18
P. 8
Pag. 264. - - - - - C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - Nr. 17—18
care apare într’un milion şi jumă cliffe, care primise şi titlul de vi- neşti a întărit furoarea germană
tate de milion de exemplare. Pe conte, în urma meritelor şi servi prin crearea jurnalului „Anti-North-
urmă a scos alte două gazete cu ciilor aduse ţării în timpul războiu cliffe“ şi prin scoaterea unei medalii
reputaţie mondială „Weekly Di- lui, a luat direcţia propagandei în a urei, . caracteristică răsboiului
spatch“ şi „Daily Mirror“, acesta ţara inamică. înconjurat de ziarişti german.
din urmă ilustrat. In 1907 a luat în de seamă şi prieteni devotaţi, cum După armistiţiu a îmbrăţişat po
stăpânirea sa şi cel mai mare ziar au fost Steed, directorul politic al litica unirii popoarelor Ententei,
din lume, „Times“, căruia i-a creiat lui „Times“, scriitorul Şeton Watson luând atitudine făţişă împotriva spi
o extraordinară reputaţie. (Scotus Viator) cunoscut şi nouă ritului tolerant al lui Lloyd George.
de pe vremea prigonirilor maghiare, A fost un mare iubitor al călă
Adevărata forţă a acestui titan
al presei s’a văzut cu prilejul răz ca un mare apărător al naţiunilor toriilor. In 1921 a întreprins ultimul
boiului, când a stăpânit întreaga oprimate din fosta monarhie austro- său drum în jurul globului.
opinie publică a Marei Britanii, ungară, Lepeer, unul din secretarii Pentru meritele lui deosebite în
angajându-o în direcţia în care do primului ministru şi alţii; North arena vieţii publice engleze, a fost
rea el. Amic devotat al Franţei şi cliffe s’a dovedit ca un abil făuri nobilitat cu titlul de lord şi în
duşman neîmpăcat al sclăviei, pe tor de intrigi şi demoralizator al urmă de viconte.
care Germania imperialistă, căuta al opiniei publice duşmane. In câ Lordul Northcliffe moare în vârsta
să o imprime lumei întregi, lordul teva luni propaganda în ţările ina de abia 57 de ani.
Northcliffe acest uriaş al puterii de mice a fost adânc simţită şi n’a în Cu el dispare unul dintre cei
restâlmăcire a situaţiei, al forţei de târziat mult, ca aceasta propagandă mai distinşi slujitori ai pressei, ade
înfierbântare a masselor s’a ridicat să dea lovitură de moarte adversa văratul „Napoleon al jurnalismului“,
cu toată tăria talentului său alături rului, provocând totala lui prăbu dupăcum l-a întitulat încă dela 1913,
de Franţa şi Belgia, cuprinse de şire. Aceasta operă grandioasă, care unul dintre marile ziare parisiane.
spaima invaziei şi a barbariei teu ucidea fără să facă victime ome- Gh. St.
tone. Prin forţa lui agitătoare a
ştiut să pornească, să întreţină şi îmblânzirea animalelor sălbatice
alimenteze atmosfera războinică a
Angliei împingând guvernele brita Grădinile zoologice prezintă as profesorului Dr. Gebbing, unul din
nice la sacrificii tot mai mari de tăzi un deosebit interes pentru creş tre cei mai de seamă specialişti
oameni şi de materiale. Lui i se terea şi îmblânzirea animalelor săl germani. Innainte de război grădina
datoreşte de asemeni angajarea batice. Ţările apusului şi-au dat zoologică din Lipsea avea o serie
Americei în cauza comună, făcând seama de marea însemnătate a ace întreagă de animale din genul pi
minunea de a vedea din americanii stor grădini din punct de vedere sicilor. In deosebi leii, erau în mare
negustoroşi şi materialişti, unii din- al ştiinţelor naturale, a apropierii număr reprezentaţi) De însemnătate
re cei mai \bili şi însufleţiţi lup- cât mai intensive a cunoaşterei fau pentru creşterea animalelor sălba
ători ai*marelui război. nei şi florei globului pământesc. tice este alegerea animalelor de
Criticilejlui severe * în ‘ ce pri Una dintre cele mai mari grădini prăsilâ fie la cumpărare, fie cu pri
r
veşte acţiunea prea moale a gene- de acest gen este fără îndoială cea lejul prinderii lor în pădure. De
ralissimului lord Kitschener, de care dint Lipsea, pusâţjsub conducerea asemenea personalul însărcinat cu
au avut să'fse plângă şi francezii, îngrijirea lor trâbuie să aibă multă
i-au atras şi mânia publicului, care experienţă. PaznicuPFischer şi so
nu se deprinsese încă cu ideea u- ţia lui s’au devotat [cu desăvârşire
nui război pe moarte şi pe viaţă. creşterii acestor^fanimale, în gră
Astfel un articol al lui din Aîai 1915 dina din Lipsea. *
în chestia muniţiilor pubbcat în Pentru a asigura rezultate bune
„Daily Mail“ a revoltat publicul, în creşterea oricărui animal sălba
care a ars gazeta în piaţă, pentru tic e necesară o îngrijire specială
că lordul Kitschener, criticat în n- a mamelor. Ele vor fi închise cu
cest articol, era foarte simpatic pa- 8—14 zile înainte de a făta în ne-
turei războinice. şte colivii închise, pentru a le feri
Despre puterea publicistică a lui de prezenţa jicnitoare a publicului.
Northcliffe vom aminti, că în Martie Leoaicele poartă 108 zile,- tigroai-
1916 după ce a asistat la o mare cele 105, leopardele 93 —95 de zile.
bătălie îndreptată de nemţi împo Fătatul-e lesnicios, ca de altcum la
triva Verdunului, a scris în aceeaşi toate pisicile. Numărul puilor e <ie
seară un articol trimis la 3000 de 2 5. Ei sunt mici neajutoraţi şi
ziare aliate şi neutre, în care de orbi. La nouă zile li-se deschid
clară, că „Verdunul“, considerat de ochii. Primele zile sunt de impor
nemţi cheia cuceririi Parisului, nu tanţă pentru desvoltarea lor ulte
va fi cucerit de duşmani niciodată. rioară.
Aşa a şi fost. In Iunie 1917, marele ^ Leii încă au mame rele, cari re
jurnalist a acceptat să dirijeze în fuză puii, nu-i îngrijesc şi nu-i lasă
Statele Unite misiunea engleză, în să sugă. In cazul acesta puii sunt
strânsă înţălegere cu cea franceză Dr. Gebbring, luaţi dela mamă şi daţi la alte
condusă de André Tardieu. ţ ^Directorul gradinei ¡zoologice" dinţ^Lipsca, animale potrivite şi ţinute anume
i In] Februarie 1918, lordul North- in tovărăşia unui leu de l /* ani. pentru acest şcop. ...In, deosebi
1
IMl
