Page 13 - 1922-19

Nr. 19. C O S I N Z E A N A Pag. 295.

Activitate preţioasă. Ne-a sosit la destule, căci preoţii noştri s’au făcut po­ agilitatea şi obicinuinţa femeei in această
Redacţie „Anuarul Reuniunii femeilor Ro­ liţişti, pretori şi vicepreşedinţi ai Ca­ direcţie în decursul războiului mondial.
mâne „Regina Maria“ din Baia Mare şi merei. Medicina are lipsă de vocaţiune şi mai
jur“ publicat de prezidenta Reuniuni, D-na * ales de o superioritate de inteligenţă.
Marta Iepure n. Fabian. Trecând cu ochii In ce priveşte avocatura, ea este şi
peste paginile anuarului, înregistrăm cu Un apel către lumea femenină, face mai nepotrivită cu geniul femeei. A ames­
plăcere munca ce se desfăşoară in acel într’un ziar din Cluj D-na Sanda I. Ma- teca femeea în viaţa publică, unde se
colţ de ţară de către suflete entuziaste teiu, directoarea revistei „Lumina Femeii“, cere o obiectivitate de spirit contrară fi-
pentru binele şi propăşirea neamului. rei sale, este o grea ironie a sorţii. Prin
* D-ns Mateiu se plânge de lipsa colabo­ definiţie femmea este supusă emoţiilor!
„Izvoraşul“. Excelenta revistă de mu­ ratoarelor şi mai ales de aglomerarea Ori tocmai acest fapt este un defect e-
restanţelor de plată. Este un adevăr du­
zică, artă populară şi folklor începe anul reros această plângere, căre ar putea fi norm al advocatului, învăţat să rezoneze
al IV-lea cu următorul program : „Cu a- însuşită de toate ziarele şi revistele noas­ cu răceală, să discute cu logică toate
ceiaşi pornire trudelnică după strânsul tre. Motivul nu poate fi altul, decât desin- chestiunile.
producţiilor strălucite ale spiritului popo­ tcresul, ce-1 poartă românul nostru faţă Autoarea trece apoi în reviste toate
rului nostru, „Izvoraşul“ porneşte la muncă de scrierile de orice natură. Românul ce­ funcţiile.: poştă, bănci, moda, cusătoria,
cu mai mult curaj şi sârguinţă. De azi va teşte puţin, femeea română aproape de desenul industrial, gravura, comerţul şi
continua activitatea revistei „Ion Creangă“ loc. Intelcctuatele noastre se pot număra ajunge la c ncluzia, că cele mai p trivite
delà Bârlad, strângând materia folklorului pe degete, cu toate că slavă Domnului, funcţiuni pentru femei sunt acelea, cari
literar, pe lângă cel muzical, ba incă 'a trăiesc in fericita Românie mare cel pu­ le reţin mai puţin de-acasă. Ca încheere
căuta să strângă de pe meleaguri şi lucrul ţin şase milioane de românce, dintre cari D-na Daudet, ne dă următoarea con­
mânilor fetelor noaste, cusături, desenuri un milion cel puţin trebuie să ştie carte. cluzie spirituală : „Dacă eu singură aş fi
şi ţesături, precum şi obiecte lucrate in Ne gândim, care ar putea fi mijlocul, nevoită să-mi aleg o profesiune, cred, că
stil românesc : ouă încondeiate, troiţi şi aş munci cu cea mai mare plăcere ca di­
cruci, linguri, cuţite, doniţe, etc, etc“. de a propaga gustul lecturei în mijlocul rectoarea unei agenţii pentru căsătorii
societăţii noastre femenine şi am ajuns
* la concluzia, că dacă fiecare filă ar as­ oneste.
cunde câte un obiect din bogatul muzeu La acelaş rezultat ajunge şi D-na Mar­
Profesiuni femenine. Până către sfâr­
şitul secolului trecut femeile nu îmbrăţi­ al „necessaire“-ului de toaletă, cochetele gueritte in romanul său. Intemeerea unei
noastre ar întoarce zi de zi toate filele
şaseră alte profesiuni, decât acelea cari şi astfel ar ajunge ca nemţoaicele, cari căsnicii cât de modeste este pentru aceste
se potriveau cu firea lor şi pe cari geniul nici in tramvai nu-şi iau ochii din carte: scriitoare de seamă ale Franţei idealui
lor li le lăsase prin tradiţie. De două trei cel mai curat, pe care-1 recomandă cu
decenii încoace însă, s’a început a se * înţelepciune şi căldură tuturor fetelor.
vorbi tot mai mult de emanciparea femeei GA. St.
şi de scoaterea ei din sclăvia căsniciei. Educaţia femeii. La Paris au apărut *
Rolul de educatoare i s’a potrivit de mi­ de curând două scrieri dcopo.rivă de im­
nune, de aceea multe au îmbrăţişat ca­ portante în ce priveşte tendinţa lor în di­ O plagiare. Un cetitor al nostru ne
riera de profesoare la ţară şi la oraşe. recţia educaţiei femeei. Una este romanul atrage atenţiunea, că nuvela „Păţania
Mai târziu s’a vorbit de profesiile libere D-nei Lucie Paul-Margueritte : La jeune dascălului Pavel“ publicată în numărul
de medici şi advocaţi. Deşi nici una din fille mal élever, Fetiţa crescută rău, care nostru trecut de Gri-Gri, e o plagiare a
aceste îndeletniciri nu se potrivesc cu este un document foarte curios al menta­ nuvelei „Sfârşitul dascălului Pavel“, care
geniul femeei, tofuşi printr’o luptă asiduă lităţii fetelelor de măritat, cari refuză a apărut in volumul „FFciorul“ de Radu
au reuşit să intre în amfiteatru şi în orice cerere, până când se văd părăsite Baltag, in Hi 10. E de prisos să adaugem,
barou. cu totul, sau vorba aia, aleg, până culeg. că reprobăm cu toată hotărârea acest
Dar pretenţiile femeilor se întind din A doua carte este un studiu al D-nei procedeu al D-lui Gri-Gri, care ni-a trimis
ce în ce. Ele cer drepturi politice. In unele Léon Daudet: Comment élever nos filles, manuscrisul ca al său.
ţări le-a succes, să şi le câştige. Şi iată Cum să ne creştem fetele, în care autoa­
pe fiicele Evei, din modeste menagere, că rea se arată ca o foarte fină observa­ Ghicitori.
aruncă tingirea de bucătărie şi urcă sca­ toare în ce priveşte cariera, pe care şi-o
unul de 'deputat, (senatoare mai puţin, pot alege fetele.
pentrucă nici una nu vrea să ajungă la Să ne oprim niţei la cartea a doua. Ghicitoarea publicată in numărul 16
vârsta elegibilă) de primar, de prefect sau Capitolul intitulat : Alegerea unei cariere, al revistei noastre au deslegat-o bine :
mai ştiu eu ce. La noi în ţară încă sunt autoarea îl începe astfel : Olivia Tofan, Cluj; N. Sârbu, Cluj; Zizi
două consiliere comunale (ce frumos sună) Ionescu, Sebeşul săsesc şi Cornelia Sonea,
fără să li-se fi acordat prin lege acest „Mi-ar plăcea mai bine, dacă fiică- Cluj.
drept. Dar noi românii excelăm prin sen­ mea, văzându-se într’o zi obligată, să-şi „De ce taci când fermecată
timentele noastre filo feministe. Numai câştige singură pâinea, şi-ar alege o pro­ Deslegarea „Inima spre tine ’ntorc?“
două cariere au rămas... văduve de sexul fesiune productivă, cum este de pildă, Premiul s’a dat d-şoarci Olivia Tofan.
frumos, poifte tocmai pentru că aici nu aceea a unei cofetărese, decât să o văd
se cere nici o frumuseţe şi anume femei- alergând după lecţii, sau plasându-se ca
morari şi femei-preoţi. dactilografă, sau stenodactilografă“. SCRISORI DELA REDACŢIE
Dar iată că revista feministă: La fran­ Este într’adevăr o judiţioasă înţelep­
çaise ne aduce vestea, că femei preoţi se ciune preferinţa, de a da întâietate pro­ T. B. în D. Reţinem următoarele două
găsesc, astfel, că de prezent numai mo­ fesiunii r manuale, faţă de cele, cari sea­ strofe frumoase :
rari ne mai lipsesc. mănă a fi mai liberale, însă din punct „Visări şi doruri ncnplinite
Intr’adevăr revista franceză spune, că de vedere al ambiţiei şi mândriei fe- Se sting cu frunza care moare
fiica unui profesor evreu din Cincinatti meeşti, par a avea o oareşicare ascen­ Şi tot mai slab răsună ’n noapte
(America, prin urmare tot americancele denţă. Dactilografa de pildă nu va fi Murmurul albelor izvoare.
fac începutul !) care a terminat cu succes niciodată lipsită de visuri de parvenire.
studiile telogice, a fost admisă de con­ Şeful îi va preumbla vecinie ambiţiile ei Mor cântecele din pădure
gresul rabinilor, după discuţiuni, cari au de cochetărie în automobil, la teatru în Şi nopţile rămân deşarte...
durat două zile, să îndeplinească func­ loji, în toalete luxoase, bijuterii. O câte Iar sufletul în taină plânge
ţiunea de rabin într’o sinagogă din acel gusturi nu arc o fată tânără şi frumoasă De dorul visurilor noastre“...
Stat. la vârsta de 20 de ani. Dar aci intervine G. P. în T. Debutul D-/ nu prea e
Credem, că şi la noi se vor ivi în cu­ pericolul imoralităţii, care opreşte o fată fericit. Poate aveţi altceva mai bun. Ver­
rând zorile fericitei zile, când ne vom cuminte, de a îmbrăţişa o astfel de ca­ suri ca acestea nu se pot publica :
spovedi la preoţi-femei, cu mai multă rieră. „mă zbat gustând tot din amar, .
plăcere, decât ne mărturisim astăzi păca­ Doctor sau advocat. Cine şi-ar putea doar înzadar
tele, ori de câte ori lacrămile lor ne sfătui fiicele, să apuce pe calea unor încerc să fiu şi eu voios,
forţează. astfel de profesiuni? Cu mult bun simţ niciun folos“.
De altcum exteriorul îl au : şi reve­ D-na Daudet ne reaminteşte de brutali­ CA. I. A. Loco. Treceţi pela noi pentru
rendă şi plete, iar parohii vacante sunt tatea amfiteatrului şi a spitalului cu toată a vorbi asupra ghicitoarei D-tră.