Page 3 - 1922-19
P. 3

Nr. 19.                                  C  O  S  I  N  Z  E  A  N  A                          Pag. 283.

     fâe  un  steag  regal  tot  atât  de  plumburii.  După  o  cotitură  îţi  călugări  ai  Mănăstirii.  Lucrările
     nou  ca  şi  ţiglele,  în  formă  de  apare  priveliştea  întreagă  a  nu  sunt  în  întregime  terminate,
     solzi  f  roşii,  ale  acoperişului  Mănăstirii  încoronării.  Impresia?  afară  de  biserică.  Tot  ce  e  ne-
     care-ţrsurâde  proaspăt  şi  curat  E  ceva  mai  puternică  şi  mai  jTcesar  se  va  isprăvi  însă  până
     printre^ celelalte case vechi şi vie decât aceea pe care o pot £ Duminecă în 15 c., iar unele
                                                                        “““lucrări  vor  continuă  şi  mai  târ­
                                                                             ziu.  Interiorul  bisericii,  deşi
                                                                             mic,  îţi  inspiră  la  cea  dintâi
                                                                             vedere  distincţie  şi  grandiositate,
                                                                             (efect  produs  mai  ales  de  cei
                                                                             patru  stâlpi  groşi,  octogonali,
                                                                             de  marmoră  roşie,  cari  spriji-
                                                                             nesc  bolta  cu  un  minunat  gest
                                                                             de  gravitate  şi  solemnitate),
                                                                             toate  împreunate  cu  atmosfera
                                                                             tradiţională  a  artei  decorative
                                                                             vechi  româneşti.  Catapeteasma,
                                                                             jilţurile  ca  şi  cele  două  tronuri
                                                                             regale  sunt  numai  din  lemn
                                                                             sculptat,  în  stil  vechiu.  Picturile
                                                                             sunt  de-asemenea  de  gen  bise­
                                                                             ricesc  vechiu,  admirabil  execu­
                                                                             tate  de  pictorul  Costin  şi  Pe-
                                                                             trescu.  In  genere  toate  lucrările
                                                                             s’au  făcut  de  Români  (antre­
                                                                             priza  casei  Tib.  Eremie  şi  Co.,
                                                                             planul  arhitectului  Ştefănescu),
                                                                             afară  de  decorurile  plastice  în
                                                                             ipsos,  care,  executate'toate  cu
                                                                             mâna,  au  fost  făcute  de  nişte
                                                                             Italieni,  ce  lucrau  foarte  isteţ
                                                                             cu  nişte  beţigaşe  subţiri.  Clo­
                                                                             potniţa,  separată  de  biserică,  are
                                                                             două  aquile  cu  pajura  română
                                                                             la  intrarea  şi  eşirea  bolţii  de
                                                                             trecere,  iar  pe  clopotul  cel  mare,
                                                                             turnat  la  fabrica  românească
                                                                             „Schieb“  din  Sibiu,  e  sculptată
                                                                             următoarea  inscripţie:  „Făcuţii-
                                                                             s’a  acest  clopot  pentru  bise­
                                                                             rica  românească  din  nou  ridi­
                                                                             cată  pe  locul  clădirei  lui  Mihai
                                                                              Viteazul,  în  zilele  Regelui  Fer-
                                                                             dinand  I-iul,  întregitor  de  ţară
                                                                             şi  domn  al  tuturor  Românilor,
                                                                             —  1922,  anul  încoronării  sale
                                                                             la Alba-lulia .
                                                                                         u
                                                                                 O    lămurire:    biserica   e
         Acela, care a mântuit neamul românesc prin credinţa sa mare şi nestrămutată.
                                                                             anume  făcută  aşâ  de  mică  (doar
      aveâ  cititorii  din  fotografiile  ticat  mai  ales  în  vechiul  regat  pentru  300  persoane),:  pentrucă
      alăturate.  Sufletul  ţi-se  lumi­  până  acum.  Biserica  e  încun-  s’a  imitat  biserica  domnească
      nează,  ochii  nu  pot  mistui  toată  jurată  şi  închisă  din  toate  păr­  din  Târgovişte,  în  care  s’a  în­
      frumuseţea  decorurilor  şi  a  li­  ţile,  de  clopotniţă,  galeriile  şi  chinat  şi  s’a  sfinţit  Mihai  Vi­
      niilor,  şi  .  .  .  totul  e  românesc,  clădirile  din  fund,  care  cuprind  teazul  şi  alţi  domni|  români.
      în  stil  dulce  şi  caracteristic  o  reşedinţă  regală,  un  local  de  Idealul  ar  fi  fost  să  se  zidească
      de-al nostru strămoşesc, prac­     muzeu şi chilii pentru viitorii     biserica după modelul celei ri-
   1   2   3   4   5   6   7   8