Page 4 - 1922-20
P. 4

Pag. 300.                          - - - - - - - -   C  O  S  I N  Z  E  A  N  A    - - -         Nr. 20.

                giaţi.  Fiecare  vapor  ţinea  să  ia  mai   In  ziua  de  13  Septemvrie,  către   douăzeci  de  minute  n’au  mai  rămas
                întâi  cetăţenii  patriei’  sale.  O  astfel   ceasurile  două  după  amiazi  o  co­  decât  zidurile.  Placările  au  prins  în
                de  selecţiune  era  imposibilă.  Lumea  loană  de  fum  se  ridică  deasupra  vârtejul  lor  consulatul  francez,  care
                dedea  năvală  pentru  a  se  salva,   cartierului  armenesc.  Incendiul,  pă­  încă  n’a  resistat  decât  câteva  mi­
                fără  a  ţinea  cont  de  ordinele,  cari   rea  că  nu  se  propagă  şi  într’un   nute.
                răsunau  în  pustiu.  Desperarea  şi  timp  se  credea  că  a  fost  ’localizat.   Din  dosul  consulatului  de  pe  co-
                panica  era  atât  de  îngrozitoare,  în­  Intr’aceea  însă  cheiul  este  inundat  perişul  şcoalei  italiene,  soldaţi  ita­
                cât  mulţi  se  aruncau  de  pe  cheiu   de  o  lume  nebună,  care  voia  să  se   lieni  dădeau  prin  semnale  de  foc
                în  mare,  pentru  a  ajunge  în  înot  la  îmbarce  cu  orice  preţ.  Un  vas  ame­  informaţiuni  asupra  situaţiei  vapo­
                locul de salvare.                   rican,  care  se  găsea  aproape  de  rului amiral. Exploziile se succedeau.
                  Coloanele  turceşti  au  fost  primite   ţărm  în  faţa  Consulatului  american   Depozite de benzină, de gaz, de al­
                cu  salve  de  tunuri  din  partea  unor  a  fost  silit  să  se  retragă  la  larg,   cool  aruncate  în  aer  activau  incen­
                vapoare  de  răsboi  greceşti,  cari  tră­  pentrucă  lumea  înspăimântată  a  să­  diul şi propagau panica.
                geau  din  dosul  unei  insule  mici.   rit  în  apă,  pentru  a  se  urca  pe   La  lumina  focului  uriaş,  şalupele
                Comandantul  turc  al  primei  coloane   bord.                          transportau într’una refugiaţi de toate
                a  avut  doi  cai  omorîţi  sub  el  de   In  acest  timp  alte  două  incendii   neamuriie  spre  vapoare.  Cu  toate
                schije  de  obuz.  Câteva  momente  în   isbucnesc  în  cartierul  armean.  Si­  ordinele  cari  se  dădeau,  ca  fiecare
                urmă  a  fost  şi  el  rănit.  Grecii,  cari   tuaţia  devine  serioasă  pentrucă  un   vas  să  primească  mai  întâi  pe  co­
                n’au  putut  să  se  refugieze  au  în­  vânt  de  sud  împinge  flăcările  spre   naţionalii  săi,  glasul  umanităţii  ce­
                ceput  a  aclama  pe  turci,  le  aduceau   cartierul  european.  Nu  se  cunoaşte   rea  salvarea  tuturora.  Comandanţii
                apă,  implorând  parcă  milă  din  par­  originea  focului.  Se  crede  totuşi  —   nu  puteau  rezista  la  implorările,
                tea învingătorilor.                 ne  spune  un  martor  ocular,  care  a   cari  li-se  făceau  în  toate  limbile.
                  In  seara  de  9  a  sosit  în  oraş  Di­  asistat  de  pe  vaporul  italian  „Veni-   Inima  lor  se  muia  la  rugăminţile
                                                                                        femeilor,  cari  de  jos  din  şalupă  îşi
                vizia  a  5-a,  iar  a  doua  zi  a  întrat   zia“  la  această  tragică  privelişte,   întindeau  cu  braţele  copii  spre  bord
                triumfal Mustafa Kemal, căruia i-s’a   că  armenii,  decişi  mai  bine  să
                făcut o primire grandioasă.         moară  decât  să  sufere  ocupaţia   pentru  a  fi  salvaţi  cu  un  minut  mai
                                                                                        de  grabă.  In  sfârşit  când  s’a  lăsat
                  Autorităţile  turceşti  au  luat  ime­  turcă  şi-au  incendiat  casele  şi  s’âu   scara,  a  fost  o  luptă  pe  moarte  şi
                diat  în  mână  poliţia,  numind  gu­  angajat  în  luptă  cu  duşmanii  lor  de   pe  viaţă.  Unii  cuprind  scara,  alţii
                vernator  pe  generalul  Nuredin,  care   moarte.                       cad  în  mare;  strigătele  şi  vaetele
                a  şi  luat  măsuri  imediate  pentru   La  9  seara  cerul  era  o  mare  de   se  amestecă  cu  tunetul  exploziilor
                stârpirea  anarchiei.  Ordinea  părea  schintei  şi  de  flăcări.  Cartierul  eu­  din  iadul  oraşului.  Era  un  spectacol
                că se restabileşte, când deodată car­  ropean  era  învelit  într’o  ceaţă  deasă   înspăimântător.
                tierul  armenesc  devine  teatrul  unor  lie  fum,  dfn—care  weeposeră  a  is-   Ziua  de  14  Septemvrie.  La  orele
                încăerări  de  stradă  între  patrulele  bucni  limbi  uriaşe  de  flăcări.  La   7  dimineaţa  razele  soarelui  se  căs-
                turceşti  şi  grupări  isolate  de  ar­  două  ore  dimineaţa  incendiul  înghi­  niau  să  pătrundă  printre  norii  deşi
                meni,  cari  ştiau,  ce  pot  aştepta  dela  ţise  întreg  oraşul.  Teatrul  oraşului   de  fum,  cari  învăluiau  întreagă  re­
                ocupaţia turcească.                 s’a  încins,  ca  o  şiră  de  paie.  In  giunea  oraşului.  Dezastrul  s’a  arătat
                                                                                        atunci  în  toată  înfăţişarea  lui  îngri­
                                                                                        jorătoare.  Colo  şi  coio  se  mai  pră-
                                                                                        buşiau  încă  ziduri,  ridicând  coloane
                                                                                        înalte  de  fum  scânteitor.  Un  vapor
                                                                                        turc încărcat cu mărfuri a fost aprins
                                                                                        de  ghiulele  şi  plutea,  ca  un  deal  de
                                                                                        flăcări  deasupra  apei.  Vasele  din
                                                                                        port  se  fereau  din  calea  lui,  înain­
                                                                                        tând  spre  largul  mării  cu  o  mică
                                                                                        parte  dintre  refugiaţi,  abia  vreo
                                                                                        zece  mii  de  oameni,  pe  când  marea
                                                                                        majoritate  a  populaţiei  creştine  a
                                                                                        rămas  în  seama  destinului,  pradă
                                                                                        celor  mai  îngrozitoare  torturi  sufle­
                                                                                        teşti şi fizice.
                                                                                          Astfel s’a distrus frumoasa Smyr-
                                                                                        nă,  aceasta  regină  a  Orientului,  sau
                                                                                        perla  Mărei  Egee,  după  cum  o  des-
                                                                                        mierdau  călătorii  ademeniţi  de  bo­
                                                                                        găţiile ei fermecătoare.
                                                                                                                 Gh. St.



                                                                                           Cetiţi şi răspândiţi

                                                                                         Revista ,Cosmzeana‘.

                            Aspect din ruinele Smyrnei: resturile spitalului francez.   (B m s jm m m m s m m
   1   2   3   4   5   6   7   8   9