Page 6 - 1922-20
P. 6

Pag. 302.                           - - - - - - - -   C  O  S  I N  Z  E  A  N  A    - -  ------------------------------------ Nr. 20.

              ar  putea  condamna  atitudinea  An­  salvarea  cauzei  umanităţii,  —  toate  Aceasta  nu  trebue  s’o  uităm.  Ori-
              gliei  în  războiul  mondial?  Înfrân­  aceste  glorioase  efecte  câştigate   cari  ar  fi  greşelile  fostului  premier,
              gerea  barbariei  prusace  care  doria  prin  victoria  aliată,  se  datoresc  tot  acestea cel mult dacă-i vor întuneca
              să  întindă  Germania  „liber  alles“  şi  pe  atâta  lui  Poincari,  lui  Wilson  şi   puţin  aureola  pe  care  o  are  şi  şi-o
              să  robească  Omenirea,  triumful  ci­  celorlalţi  conducători  aliaţi,  ca  şi  va păstra în Istorie tot pe atâta cât şi
              vilizaţiei  şi  a  drepturilor  omului,   lui  Lloyd  George,  generalilor  con­  dorobanţul român şi ceilalţi cavaleri
              apărarea  libertăţii  şi  a  egalităţii,  şi  ducători şi tuturor soldaţilor aliaţi.  ai Cruciatei Umanităţii din 1914-1918.


                                           Ceva despre Finlanda



                                                  baie  se  face  duş  rece.  Atât  sunt  vara este înotatul şi vâslitul. Aproape
                            In biblioteca „Cunoştinţe fo­
                           lositoare“  dl  prof.  I.  Simio-   de  deprinşi  oamenii  cu  acest  fel  de  nu  e  locuitor  care  să  nu  ştie  înnota
                           nescu  publică  o  nouă  broşură,
                           de  data  aceasta  asupra  Fin­  îmbăiere, încât în loc de duş, de multe  ori  conduce  o  barcă,  fiindcă  locu-
                           landei. Lucruri n e c u n o s c u t e
                           pentru cei mai mulţi dintre ce­  ori  se  rostogolesc  în  omăt  fie  gerul   eşte la ţărmurul mărei sau în preajma
                           titorii  noştri,  ne  facem  o  da­  cât  de  mare.  A  intrat  baia  în  obiş­  lacurilor.
                           torie  să  reproducem  partea  de                                          *
                           mai  jos  din  această  broşură,   nuinţa  poporului  într’atâta  încât  nu­  * *
                           atrăgând  totodată  atenţia  ce­  mai moartea îi pune capăt.
                           titorilor  noştri  asupra  acestei                           La  toate  aceste  condiţiuni  mai
                           ieftine  biblioteci,  pe  care  o   „Baia  e  un  loc  sfânt:  în  ea  fin­
                           editează  „Cartea  Românească“                             mult  naturale  şe  adaugă  şi  întinsa
                           din Bucureşti.         landezul  se  naşte,  în  ea  se  lecueşte   cultură,  care  dă  conştiinţă  popo­
                Finlandezul  e  mai  mult  înalt,  de­  de  boală.  De  aceia  vorbele  uşoare   rului,  nu  numai despre  valoarea  in­
              cât  scund,  cu  părul  bălan,  cu  ochii   sunt socotite ca o nelegiuire“.  dividului, dar îi îmbogăţeşte şi mij­
              albaştri  şi  cu  trăsături-  grosolane.   Fiind de mici deprinşi cu baia,  loacele  de  luptă,  mai  grele  decât
              Limba  lui  este  înrudită  de  departe  nu se ruşinează să între în baie  ori unde.
              cu  a  ungurilor,  amândouă  popoa­  bărbaţi la ’un loc cu femei. Nu se   In  această  privinţă  poporul  fin­
              rele  trăgându-se  din  acelaş  neam   aude nici odată o vorbă jignitoare,  landez  e  unul  din  acele  fericite,  în
              asiatic.                            vreun cuvânt cu înţeles necuviincios.  care  cartea  a  pătruns  până  în  cel
                                                                   >
                 Finlandezul,  spre  deosebire  de   Baia  ţine  loc  de  medic  şi  de  de  pe  urmă  bordeiu  de  lemn;  şi
              ungur  însă,  este  răbdător,  stăruitor,  spital.  La  cel  mai  slab  semn  de  cu  toate  acestea  în  Finlanda  nu
              dar  închis  la  fire,  încet  la  mişcări,   boală,  leacul  se  caută  în  baie.  Nu­  exista obligativitatea învăţământului.
              'neîncrezător  şi  iute  la  mânie.'  La   mai  dupăce  baia  nu  lecueşte,  se   Cetitul  fu  socotit  ca  o  trebuinţă,
              beţie  repede  scoate  cuţitul  nelipsit  chiamă  doctorul,  deşi  cu  oarecare   atunci  când  protestantismul  a  cu­
              dela brâu.                          neîncredere.                        prins ţara. La început Biblia a servit
                 In  schimb  are  un  bun  obiceiu.   „Dacă  baia  nu  scapă  pe  om  de   drept  carte  de  cetire,  iar  preoţii
              E  de  o  curăţenie  neîntrecută.  Băile   boală,  moartea  e  aproape“.  Cură­  drept  învăţători.  Aşa  de  repede  şi
              cu  aburi  sunt  nelipsite,  nu  numai  în   ţenia  trupului  i-a  făcut  să  ţină  cu­  de departe, chiar deodată, s’a ajuns,
              oraşe  ori  sate,  ci  chiar  dela  casa  răţenie  şi  în  casă.  Curaţi  la  trup,   încât  la  sfârşitul  veacului  al  17-lea
              singuratecă din pădure.             având  un  aer  sănătos,  îmbălsămat  nu  era  împărtăşit,  cel  care  nu  ştia
                 De  orice  se  pbate  lipsi  finlan­  de  mirosul  de  răşină,  în  care,  ca  şi   catechismul,  iar  cel  care  nu  se  îm-
               dezul,  dar  de  baie  nu.  Sistemul  e   ţăranii  noştri,  trăesc  cea  mai  mare   părtâşa nu putea să se logodească.
               simplu,  folosit  mai  de  demult  şi  la   parte  din  vreme,  epidemiile,  aşa  de   La  sfârşitul  veacului  al  18-lea,  ne­
              noi.  Un  cuptor  cu  cărămizi  încăl­  dese  în  Rusia  vecină,  nu  găsesc   ştiutorii  de  carte  erau  astfel  o  ra­
                                                                                      ritate. In acest chip biserica a ajutat
              zite  bine,  peste  care  se  toarnă  câ­  cuib prielnic în Finlanda.   în  chip  hotărât  la  luminarea  popo­
              teva  cofe  de  apă  caldă.  Aburii  „de            * *                 rului,  chiar  dacă  cultura  era  res-  i
                                                                   *
              piatră“,  fierbinţi,  umplu  spaţiul  res­
              trâns,  în  care  sunt  puse  bănci,  ca   Pe  lângă  obiceiul  băilor,  natura  trânsă  la  domeniul  religios.  Şcolile
              nişte  scări,  de  jur  împrejur.  După  îi  împinge  şi  la  exerciţii  gimnastice  populare laice nu se înfiinţează decât
                                                  înafară  de  munca  câmpului.  Dupăce  pe la mijlocul veacului al 19-lea.
                                                  omătul  acopere  dealuri  şi  ape,  co-  Cea dintâi şcoală normală fu înfiin­
                                                  municaţiunea  se  face  între  sat  şi  ţată  la  1863’,  iar  la  1866  întră  în
                                                  sat,  între  casă  şi  casă,  cu  Sky,  tălpi   aplicare legea instrucţiunii laice.
                                                  late  de  lemn  de  mesteacăn,  uşoare,   De  atunci  cultura  a  luat  o  desvol-
                                                  care  te  fac  să  sbori,  alunecând  pe  tare  mare.  De  îndată  ce  sunt  30  de
                                                  luciul omătului, fără să apuci numai   copii  buni  de  şcoală,  comuna,  în
                                                  decât  drumul  ori  cărarea  bătută.  Şi   seama  căreia  cade  cea  mai  mare
                                                  toate  celelalte  „sporturi“  de  iarnă,  parte din întreţinerea învăţământului,
                                                  căutate  anume  în  Alpi,  în  Finlanda  e datoare să facă o şcoală. Pe lângă
                                                  ca  şi  în  Norvegia  sunt  aproape  învăţătorii  stabili,  sunt  alţii  ambu-  *
                                                  ■  obişnuite.  Nu  le  fac  numai  „ceice   lanţi,  ţinuţi  să  meargă  din  cătun  în
                                                   nu  au  altceva  de  făcut“,  ci  săteni   cătun,  dând  lecţii  de  câteva  săp­
                                                   ca  şi  târgoveţi,  copii  ca  şi  oameni   tămâni  acolo  unde  nu  sunt  şcoli.
                                                  în  vârstă.  Prin  aceasta  noţiunea  de  Pentru  răspândirea  culturii  în  sate,
                                                   „sport“,  ales,  se  schimbă  în  tre-  complectând  învăţământul  din  şco­
                                                  i buinţă.                            lile  primare,  iniţiativa  particulară  a
                                                     Cum e iarna skiul şi patinajul,  jucat un rol covârşitor, în ultimele
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11